În oraşul Vişeu de Sus după sfârşitul războiului şi până la ejectarea lui Nicolae Ceauşescu au fost înfiinţate –imediat după naţionalizare, unităţi socialiste de producţie. Evident, ponderea era asigurată de colectarea, transportul şi industrializarea masei lemnoase –emblematică pentru oraş, dar prelucrarea macului pentru obţinerea alcaloizilor apoi, industrializarea laptelui, colectarea şi conservarea fructelor de pădure, au completat activităţile în cadrul producţiei industriale locale, învăţământul şi sănătatea oferind, pe lângă acestea, locurile de muncă pentru cei care finanţau facturile vieţii locuitorilor acestui oraş din imediata apropiere a centrului geografic al Europei!
Ce s-a ales de aceste unităţi de producţie în cei 25 de ani de la asasinarea lui Nicolae Ceauşescu?
Înainte de a răspunde, am să fac o trimitere la un inventar care ilustrează jaful împotriva industriei naţionale, jaf asistat de Justiţia din România!
Peste 1256 de unităţi economice au fost distruse cu concursul nemijlocit al Parchetelor locale, judeţene şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au abdicat de la obligaţia de a apăra România de aceea, sintagma “justiţie criminală” -pe care profesorul Ioan ROŞCA a pus-o în circulaţie pe site-ul http://www.procesulcomunismului.com/, este acoperitoare şi acuzatoare!
Din vara anului 2011 circula pe internet lista inventarului cu intreprinderile pe care jefuitorii interni le-au furat fără nici o împotrivire din partea autorităţilor de stat ale României, care astfel, sunt co-părtaşe la acest jaf!
Ion Iliescu este autorul moral al acestei hoţii la scară naţională!
Cei care am supraviţuit provocărilor securităţii, atacurilor de tip comando şi evenimentelor adiacente din decembrie 1989 cerem viitorului preşedinte al României, –bazat pe sentinţa din dosarul privatizării ICA, precedent judiciar, să medieze şi să solicite Parchetului General repunerea în drepturi a societăţii civile româneşti, prin revizuirea privatizărilor frauduloase!
CANDIDAŢI LA PREŞEDINŢIA REPUBLICII, ACESTA ESTE UN PROIECT DE ŢARĂ!
Iată, textul inventar al jafului împotriva cetăţenilor scumpei noastre patrii:
http://lupuldacicblogg.wordpress.com/ce-s-a-distrus-in-24-de-ani/
RECENSĂMÂNTUL RUINĂRII ROMÂNIEI
Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.
Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.
1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
40 Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Deva Hunedoara
41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
În oraşul nostru rata şomajului este extrem de mare cu toate că cifra care indică numărul populaţiei active este mică, dar autorităţile locale nu fac nimic, absolut nimic pentru a încuraja iniţiativa privată adică, IMM-urile, care ar putea motoriza economia locală.
TOTUL, ABSOLUT TOTUL A DEVENIT UN MONOPOL AL CLANURILOR LOCALE PESEDEZOIDE, IAR PARCHETUL LOCAL E CO-PĂRTAŞ!
Iată o mostră…
Violarea corespondenţei este o faptă cu caracter vădit infracţional, profund anticonstituţional de aceea, contravine ordinii de drept ca atare, parchetele ar trebui să se autosesizeze din oficiu imedioat ce presa face publice asemenea fapte!
La Vişeu de Sus, pe şeful parchetului nu îl sensibilizează infracţiunile împotriva statului astfel, denunţul de mai sus a fost returnat!
