Moartea lui David -2.

David Dologa, băieţelul din Săcel care la doar 3 ani a murit în braţele mamei sale la Spitalul orăşenesc Vişeu de Sus a făcut cât alţii nu fac într-o viaţă mult mai lungă căci, rostul, înţelesul de înţeles în urma acestei morţi trebuie să schimbe din rădăcini sistemul de sănătate publică cel puţin la nivelul Judeţului Maramureş!
De ani de zile românii îşi pierd viaţa (şi) ca urmare unui sistem de sănătate publică acaparat de stat şi este deja un loc comun faptul, că statul român este un stat de tip mafiot!
De aceea, obstinaţia cu care guvernanţii României continuă să ţină în captivitate adică, să monopolizeze piaţa asigurărilor de sănătate (ce face oare, consiliul concurenţei?), adică, tocmai finanţatorul sistemului de sănătate publică, trebuie să înceteze!

Dacă în mitologie David l-a învins pe Goliat, David Dologa a fost învins de un sistem aflat într-o evidentă crionică a proiectelor de dezvoltare!
Toţi medicii pe care i-am chestionat în aceste zile mi-au spus că nu se moare în 8 ore dintr-o pneumonie decât în condiţii cu totul excepţionale, dar asta înseamnă că, trebuie căutate cauzele acestei morţi fie într-un mediu atacat bacteriologic căruia David Dologa i-a fost captiv fără ca mama lui, Rodica, să fi avut habar de situaţie fie, ghinionului de a se fi născut într-un spaţiu scăpat de sub controlul celor din sistemul medical de stat din România!

Nici o mamă din lume ştiindu-şi copilul afectat de o patologie nu aşteaptă zile la rând (şi) vindecarea din senin de aceea, trebuie crezută Rodica Dologa că imediat după ce a sesizat problemele respiratorii ale copilului ei, respectiv în seara zilei de 05 februarie, a alergat într-o fugă a doua zi dimineaţă la cabinetul medicului de familie din Săcel, Dr. Robert Ganea!

Din acel moment (ora 09 şi câteva minute a zilei de vineri, 06. februarie 2015), cele 8 ore ce s-au scurs până la moartea lui David (ora 17 când se instalează hipoxia, urmată de stopul respirator) viaţa lui David a fost pusă în pericol de oameni!
De oamenii pe care maramureşenii îi plătesc pentru că efectiv guvernul le bagă mâna în buzunar!

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Maramureş –condusă de Rareş Pop, s-a grăbit a se splăla pe mâini şi l-a îngropat pe David Dologa înainte ca acesta să fie dus la groapa mormântului, prin 3 amenzi administrative, lăsând parchetului ritualul funerar în care, părinţii lui David sunt parte.
Partea care acuză!

Nu sunt judecător, nici procuror, sunt jurnalist şi am dreptul la informaţie căci, presa este vectorul prin care informaţia public ajunge în societate de aceea, acuz la rândul meu şi solicit demisia de onoare a lui Rareş Pop!
Iată de ce:
– A tolerat de peste 480 de zile –de la demisia lui Cristian Vlad, managementul defectuos al Spitalului orăşenesc Vişeu de Sus, pe care primarul Vasile Coman îl impune prin tertipuri aflate dincolo de legalitate, spital care NU AR FI TREBUIT să îl primească pe David Dologa întrucât nu beneficiază de medic anestezist, singurul abilitat de lege în ce priveşte procedura intubării, chestiune pe care actualul manager ar fi trebuit să o cunoască şi să o consemneze în protocoalele medicale, dar nu a făcut-o căci, este total depăşit profesional de actul managerieii şi nu întruneşte nici condiţiile impuse de legea 95/2006!
– Tolerează, în ciuda exigenţelor impuse atât de legislaţie, cât şi de unele rapoarte de specialitate şi normative europene, comunicarea „mută” -TĂCEREA, la nivelul intern al sistemului sanitar din România, dar şi nivelul exterior acestuia, actul comunicării fiind parte a protocoalelor medicale!
– Superficialitatea demonstrată faţă de acest caz şi prin refuzul de a oferi presei informaţii minime, solicitate!

Moartea unui copil de numai 3 ani nu trebuie să rămână neobservată de participanţii la actul medical, de administratorii sistemului de sănătate publică, de presă, dar mai ales, de factorii politici de aceea, îmi exprim convingerea ca Rareş Pop va obţine pe cererea-i de demisie, semnătura prefectului!
Aştept cu deosebită atenţie informaţiile conţinute de raportul de expertiză medico-legală, atât cel completat după decesul lui David, cât şi cel de după deshumarea ordonată de Parchet şi am să spun de ce:

– a. Populaţia din zona văilor Vişeului, Vaserului, Izei, ştie că aceste culoare sunt operaţionale în perioada migraţiei păsărilor călătoare, migraţiune ce poate favoriza expunerea bacteriologică a unor zone aferente acestor culoare.
– b. Probabilitatea ca micuţul David să fi fost ţinta unui atac bacteriologic nu trebuie exclusă. Dimpotrivă atât timp cât nu va fi exclusă, această alternativă rămâne singura cauză reală a morţii sale!
– c. Raportul comisiei Camerei Medicilor va aduce lumină nu numai în ce priveşte stabilirea corectă a diagnosticului patologiei ce l-a răpus pe David dar, va trebui să stabilească dacă au existat şi dacă au fost corect aplicate protocoalele medicale de rigoare în toate cazurile actului medical!

Vreme de 6 zile am investigat cu mijloace specifice presei ce s-a întâmplat din momentul în care Rodica Dologa împreună cu David au ajuns la medicul de familie Robert Ganea de aceea, am contactat telefonic, personal o serie de oameni din sistemul condus de Rareş Pop.
Unii s-au comportat civilizat, prompt şi cu respect faţă actul comunicării, alţii au dat dovada unei vârste din care lipsesc 7 ani, … de acasă!
În ordinea persoanelor care au participat la reconstituirea evenimentelor iată, interviurile realizate…

Interviu cu Rodica Dologa
– Mircea Şerban:
Doamna Rodica, am înţeles că de fapt copilul a stat cam 4 zile acasă la dumneavoastră până când v-aţi hotărât să îl duceţi la un spital.
– Rodica Dologa:
Nu, nu! Acesta Nu-i adevărul. Nu este adevărat.
– Mircea Şerban:
Deci, în momentul în care dvs. aţi constat că, copilul respiră greu v-aţi dus cu el la medicul de familie?
– Rodica Dologa:
Da, şi pe picioarele lui a mers copilul şi medicul de familie a spus că nu este grav, că-i face aerosol şi în 2 zile mă lasă acasă.
– Mircea Şerban:
Cum îl cheamă pe medicul dvs. de familie?
– Rodica Dologa:
Robert Ganea.
– Mircea Şerban:
Medicul de familie va spus iniţial că nu este gravă situaţia şi după aceea, câte zile a mai rămas copilul acasă până v-aţi dus la Borşa?
– Rodica Dologa:
Păi, atunci în ziua aia, vineri am mers. Şi pe trimitere scrie, el mi-a dat trimiterea, doctorul de familie…
– Mircea Şerban:
V-aţi şi dus la Borşa. La Borşa v-aţi dus cu mijloace private?
– Rodica Dologa:
Da, cu fratele meu.
– Mircea Şerban:
În ce zi v-aţi dus la Borşa?
– Rodica Dologa:
Vineri, atunci!
– Mircea Şerban:
Şi la ce oră aţi ajuns la Borşa?
– Rodica Dologa:
La 11.
– Mircea Şerban:
La ora 11 când aţi ajuns la Borşa, v-aţi dus la urgenţă, nu?
– Rodica Dologa:
Da, la Urgenţă. Dar, mi-au spus că nu este pediatru. Am urcat eu cu soţul la lift şi m-a întrebat: „unde mergeţi?” şi i-am spus –la pediatrie şi mi-a spus că nu este pediatru dar când am ajuns sus şi au văzut doamnele asistente că copilul se sufocă şi i s-a făcut rău, i-au făcut aerosoli şi copilul meu a început să meargă spre bine.
– Mircea Şerban:
Dar, staţi un pic, cu ce statut v-au făcut aerosoli de vreme ce nu au vrut să îl interneze?
– Rodica Dologa:
Când au văzut asistentele că, copilului meu i s-a făcut rău, au spus… “cum să lăsăm noi copilul acesta să plece?” şi i-au făcut aerosoli.
– Mircea Şerban:
Doamna Rodica, încă o dată, staţi să punctăm. Când aţi ajuns la Borşa unde v-aţi dus dumneavoastră, la ce secţie?
– Rodica Dologa:
La Urgenţă!
Era un domn acolo, care m-a întrebat: „ce urgenţă aveţi?” –şi i-am arătat trimiterea. Mi-au spus, „noi nu avem pediatru!” …dar, totuşi, mergeţi sus. Faceţi dreapta şi mergeţi la lift.
– Mircea Şerban:
Doamna Rodica, vineri în jurul orei 10 aţi mers la Urgenţă la Spitalul din Borşa, unde o persoană în halat alb care, v-a spus că este medicul de urgenţă, v-a spus să mergeţi sus la secţia de pediatrie deşi v-a spus că nu au medic pediatru da?
– Rodica Dologa:
Da!

(Ulterior acestui dialog telefonic, am mai stat de vorbă cu Rodica Dologa de la care am mai aflat aspecte care au nuanţat filmul acesta al morţii lui David determinându-mă să revin cu telefoane atât la Spitalul din Borşa încercând să comunic cu medicii de acolo, dar de data aceasta am fost refuzat!
De pildă, în data de 2015. 02. 18 la ora 09:58, directorul medical al spitalului, Dr. Lupaşcu, mi-a confirmat că doctoriţa Ciuban era de gardă la secţia urgenţă şi m-a invitat la Borşa pentru a sta de vorbă cu medicul în cauză dar, când m-am prezentat la faţa locului am fost ejectat de către directorul medical Lupaşcu, care a motivat faptul că parchetul interzice orice scurgere de date din dosar.
Eu nu doream informaţii din dosar!
Cu toate că Lupaşcu a încercat să acopere –prin tăcere, o neregulă am aflat-o din partea doctorului Sălăsoan, medic de gardă la secţia primiri urgenţe adulţi aflat în ziua de vineri 06 Februarie 2015.
Astfel, acum ştiu că potrivit protocoalelor medicale ale spitalului borşan, procedura de intrare a lui David Dologa în sistemul de evidenţă informatică ca urmare trimiterii către acea unitate de către medicul de familie Ganea, ar fi trebuit iniţiată de dr. Ciuban dar, n-a fost, n-a fost, n-a fost aşa!
Domnia sa lipsea din cabinet la acea oră iar, Rodica Dologa şi copilul ei David au fost preluate –probabil ca entităţi, dar nici într-un caz drept pacient plus însoţitor, de o anume doamna Lili –asistenta şefă a secţiei pediatrie!
Medicul pediatru dr. Amalia Borleanu fiind în concediu la acea dată, undeva prin străinătate…
Misterioasa dna. Lili este cea care face formele pentru trimiterea lui David către spitalul orăşenesc Vişeu de Sus apoi, îl sună pe medicul pediatru Bora spunându-i că-i trimite un pacient!
Atât şi nimic mai mult!)

Interviu cu Dr. Vlad Bârle, director medical al Spitalului orăşenesc Vişeu de Sus

– Mircea Şerban:
Domnule doctor vă rog să îmi spuneţi, la ce oră este adus copilul (David) în spital, conform Fişei de Observaţie şi care sunt etapele actului medical vis-a-vis de el?
– Dr. V. Bârle:
Copilul a intrat în spital la ora 13, 13 şi 2-3 minute, potrivit Fişei de Ambulanţă, care a transportat copilul de la Spitalul Borşa la Spitalul Vişeu. Nu am acea fişă de ambulanţă, dar putem să o găsim undeva dacă chiar e necesar. S-a operat intrarea pacientului, a copilului, în sistemul de evidenţă informatică la ora 13 şi 29 de minute. În intervalul acesta a fost dus pe secţia de pediatrie unde s-a pus la oxigen şi a fost consultat de medic. În momentul următor consultaţiei s-a deschis Foaia de Observaţie. În acel moment copilul figura în Camera de Urgenţă chiar dacă el fizic era deja dus pe secţie întrucât în Camera de Consultaţie Pediatrică nu există oxigen. În momentul deschiderii foii de observaţie copilul avea saturaţiile sub oxigen ameliorate, la venire fără oxigen saturaţiile de oxigen erau sub 80% ceea ce înseamnă –o saturaţie normală a sângelui la un pacient nefumător este de 95-96, la copii o saturaţie sub 96 denotă o suferinţă respiratorie. La 80% este o suferinţă respiratorie severă! Acesta a fost şi primul diagnostic: insuficienţă respiratorie acută, medie severă. A fost văzut de medicul curant, care a fost şi medicul de gardă, dr. Bora, în acel moment pe lângă oxigeno-terapie s-a instituit tratamentul de primă intenţie ce a constat din cortizon intravenos asociat cu antibiotic şi anti inflamator. Cortizonul se administrează pentru scăderea inflamaţiei de la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare. Din prisma simptomelor, în momentul prezentării suspiciunea a fost o afecţiune la nivelul arborelui respirator din cauza insuficienţei respiratorii acute diagnosticul fiind acela că, nu la nivelul plămânilor ci, la nivelul arborelui respirator se află localizată suferinţa.
După administrarea acestui tratament starea pacientului se ameliorează, în jurul orei 15:30 evoluţia fiind uşor favorabilă sub tratament. Se ameliorează efortul respirator, în sensul că nu mai trăgea aerul în plămâni cu dificultate şi ideea a fost că răspunde la tratament şi că merge spre bine.
La ora 16:20 – 17 –aşa este notat în foaie, copilul dă semne de lipsă de aer, hipoxie marcată, respectiv începe să adoarmă.
Asta înseamnă că la nivelul creierului nu ajunge suficient oxigen. Se suplimentează oxigenul, se administrează miofilin, se suplimentează cortizonul şi, se solicită serviciul de urgenţă 112, pentru trimiterea unui echipaj cu medic de la Baia Mare.
Sistemul de Terapie Intensivă Mobilă SMURD a primit apelul nostru la ora 17:12.
La ora când SMURD a recepţionat apelul nostru aveau un stop respirator la secţia de dializă –din câte ştiu, a spitalului din Baia Mare unde resuscitau un alt pacient. În momentul în care au declarat decesul acolo, s-au urcat în maşină şi au pornit către Vişeu! Plecarea este 17:20 deci, în 8 minute au pornit încoace. La ora 18:30 copilul face stop respirator! Au demarat manevrele de resuscitare, masaj cardiac efectuat 40 de minute, până la sosirea echipajului SMURD –la ora 19:10, care a preluat manevrele de resuscitare!
– Mircea Şerban:
Aceasta înseamnă că au fost îndeplinite competenţele protocoalelor la nivelul Spitalului Vişeu?
– Dr. V. Bârle:
Aceasta înseamnă că au fost îndeplinite la nivelul competenţelor! Eu nu neg că dacă ar fi existat un medic anestezist, sau un medic de competenţă ar fi putut face mai mult, să ventileze, să intubeze în mod corespunzător.
– Mircea Şerban:
Acum această întrebare ar trebui să o pun dlui. Dr. Bora dar, în calitatea dvs. de director medical al spitalului vă întreb: doctorul Bora este la zi în ce priveşte examenele de competenţă obligatorii?
– Dr. V. Bârle:
Răspunsul e Da!
Doctorul Bora este la curent cu tot ceea ce este obligat de către sistem să facă! Că sistemul nu solicită un curs de urgenţă, aceasta este problema sistemului, dar doctorul Bora este la zi cu acele puncte solicitate de Colegiul Medicilor.

( Problematica lipsei acute a medicilor –cu precădere a unui medic anestezist, a fost adusă în discuţie de către presa locală şi presa judeţeană. Urechile lui Rareş POP au dop!
Vasile Coman –primarul oraşului Vişeu de Sus e depăşit de situaţie şi se complace în această situaţie.
O lungă perioadă de timp a refuzat să comunice cu Vlad Cristian fostul manager al spitalului cel căruia i se datorează actuala dotare a spitalului, omul care a reuşit să păstreze la Vişeu resursa umană de specialitate, căci majoritatea medicilor -cu excepţia celor aflaţi la limita pensionării, sunt tentaţi să plece!
Cristian Vlad este cel care s-a străduit, atunci când la iniţiativa ministerului sănătăţii –care dorea să scape cu orice preţ de spitalele mult sub-bugetate, spitalul Vişeu a fost pus pe făraş drept plocon CL şi primăriei Vişeu de Sus, să determine Consiliul Judeţean să se implice ca administrator al acestuia cu atât mai mult cu cât, numai prin HCJ-uri puteau fi obligate primăriile comunelor pe care spitalul vişeuan le deserveşte să contribuie la bugetul acestei unităţi spitaliceşti de grad 4.
Şmecheri din PSD au boicotat acest demers căci, Vlad Cristian nu făcea decât politică managerială!
Rareş Pop ştie exact la ce mă refer şi la cine mă refer dar, indolenţa şi obedienţa l-au împiedicat să reacţioneze! )

Interviu cu dr. Florea BORA, pediatru la Spitalul orăşenesc Vişeu de Sus.

– Mircea Şerban:
Alo, domnul doctor Bora?
Te rog spune-mi, confirmă-mi sau, infirmă-mi: te-a sunat de la Borşa doctoriţa Ciuban, spunându-ţi că îţi va trimite un caz destul de complicat?
– Dr. Florea Bora:
M-a sunat asistenta şefă de la secţia Pediatrie, o doamnă Lili parcă, la ora 12 şi 9 minute, spunându-mi că îmi trimite un caz. Nu mi-a spus cu ce (diagnostic), nu mi-a spus nimic şi când a venit era foarte grav, nu puteam să îl trimit mai departe!
– Mircea Şerban:
Deci, nu ţi-au comunicat cei de la Borşa nici un detaliu legat de diagnostic, de gravitatea patologiei?
– Dr. Florea Bora:
Nu, nu, nu mi-au spus nimic şi, dacă mi-ar fi spus ceva legat de gravitatea cazului le-aş fi spus să cheme MTSI, să îl ducă la Baia Mare, la Cluj, eu trebuia să-i asigur…
– Mircea Şerban:
De ce nu ţi-ai luat măsuri de precauţie, să întrebi, ce are, care este dificultatea cazului?
Ştii, fiind atent la modul în care este prezentat acest caz în media, atât în cea judeţeană cât şi în cea centrală, am impresia că se încearcă incriminarea cuiva anume, pentru ca sistemul să scape basma curată!

 – Dr. Florea Bora:

Eşti culmea! Nu e prima oară, eu întotdeauna am primit şi primesc din Borşa, din Moisei, din altă parte pacienţi. N-am crezut, nu am ştiut că medicul (pediatru) nu este acolo! Am crezut că este un caz oarecare căci, şi alte asistente m-au sunat întrebându-mă dacă nu primesc un caz! Măi Mircea, vreau să îţi spun ceva… Pe mine nu m-a întrebat nici o presă, cu excepţia cuiva de la Antena 3, cineva pe nume Călugăru, căreia i-am declarat tot, cum a fost, care au dat pe post numai declaraţiile mamei, care a spus numai minciuni, căci eu am fost prezent de cum a ajuns copilul în spital, (…) la 1 minut după ce a ajuns la etajul 3 la oxigen, am ajuns la copil! (…) l-am stabilizat şi l-am trimis la radiografie căci, nu aveam nici o radiografie după care, am început tratamentul deşi aveam şi alţi pacienţi … aveam un bătrân de 63 de ani care a băuse acid sulfuric de care trebuia să mă ocup căci, altfel murea!, … şi i-am spus mamei că îi trimit la Baia Mare. Am contactat SMURD şi am anunţat şi medicul pediatru că îi voi trimite un caz deosebit de grav dar, între timp copilul a făcut stop cardiac la ora 18:30 şi am încercat toate manevrele. În 33 de ani de când am terminat facultatea am tratat sute de cazuri de pneumonii interstiţiale dismeizante, cu exigenţe respiratorii, bronhopneumonii, pe care le-am salvat! Sunt situaţii când,…mie îmi pare rău de decesul copilului, trebuie să îţi pară rău căci n-ai ce să faci, dar de la a face tot posibilul pentru a salva şi până la a incrimina pe cineva este o diferenţă mare. Eu nu vreau pe nici un coleg, pe nimeni, dar din investigaţii, inclusiv cu preoţii din Săcel, ei au altă părere. (…) Copilul nu a debutat cu boala acum! Copilul a fost bolnav cu 4-5 zile înainte şi bunicul copilului ar fi spus „măi, de ce nu duceţi coconul la doctor?” Chiar astăzi a venit cineva din Săcel care mi-a spus că acest copil cu un an înainte a avut ceva! (…) Eu am tratat aproape un muribund!

– Mircea Şerban:
Cum a motivat Rareş Pop amenda care a stabilit-o căci, am înţeles că a dat 3 amenzi: împotriva ta, a medicului de la Urgenţă –Bârle, şi a managerului?
– Dr. Florea Bora:
Eu am apelat la instanţă împotriva actului în baza căruia am fost amendat căci, am anunţat directorul medical despre caz, eu nu aveam obligaţia de a anunţa DSP-ul.
Nu a motivat în nici un fel. Chipurile nu aş fi respectat legea 226 per nu ştiu cât… sunt singurul dintre cei trei care am apelat la instanţă. (…) hai, să îţi mai dau un amănunt! Medicul de pe SMURD la sunat pe doctorul Bârle, care nu era în localitate şi m-a sunat pe mine şi i-am spus: uite, avem un caz foarte grav şi va trebui intubat şi …
– Mircea Şerban:
…voi, în Vişeu tehnic nu puteţi intuba?
– Dr. Florea Bora:
Nu, nu! Nu avem dreptul! Numai medicul de terapie intensivă şi el, medicul de urgenţă!
– Mircea Şerban:
Conform posologiei, copilul acesta trebuia intubat?
– Dr. Florea Bora:
Da, evident! Dar, Vişeu nu are medic de terapie intensivă pe ambulanţa SMURD dar, … să îţi mai spun ceva, nici intubarea nu putea să îl mai salveze (…) căci, sănătatea o fac medicii dar, este o criză evidentă de medici în România!

 (Nu am nici o pornire de a-i face vre-un proces de intenţie medicului Florea Bora, pe care nu îl simpatizez, dar, dar nu am cum să nu observ faptul că în acest caz inclusiv doctorul Bora se aliniază alături de cei din Direcţia de Sănătate Publică care nu au respectat protocoalele medicale, fapt care a contribuit la moartea lui David!)

Convorbire cu directorul medical al Spitalului Borşa, dr. Lupaşcu

2015. 02. 18 Ora 09:58

– Mircea Şerban:
Aş vrea să îmi spuneţi numele medicului de la urgenţă care, la care a ajuns, vineri 06 februarie, mama lui David Dologa cu copilaşul care a decedat în cele din urmă la Spitalul din Vişeu. Din sursele mele, neoficiale ar fi fost un medic internist.
– dr. Lupaşcu:
Da, este vorba de un medic internist, dna. dr. Ciuban.
– Mircea Şerban:
Am vorbit cu mama copilului, care mi-a răspuns la întrebări, un singur lucru a rămas fără răspuns căci, era un detaliu pe care nu-l ştia, dar, am aflat din altă sursă şi asta aş vrea să îmi confirme dna. dr. Ciuban. Am înţeles că după ce l-a văzut pe copil şi-a dat seama că situaţia este destul de gravă şi l-ar fi sunat pe doctorul Bora de la Vişeu de Sus, informându-l că îi va trimite un pacient!
– dr. Lupaşcu:
Deci, amănuntele respective nu vi le pot relata eu, cel mai bine ar fi să vă deplasaţi dvs. de la Vişeu şi să discutaţi dvs. personal cu dna. Ciuban. Asta ar fi cel mai corect!
– Mircea Şerban:
…dar, prin telefon nu s-ar putea?
– dr. Lupaşcu:
Cel mai corect ar fi să vă deplasaţi la faţa locului! Bine?
– Mircea Şerban:
Bine, am să încerc atunci să mă deplasez la Borşa.
– dr. Lupaşcu:
Vă rog!

( La data de 19 februarie am ajuns la Borşa, la cabinetul de ortopedie al doctorului Lupaşcu din cadrul Spitalului de Recuperare Borşa, spital care îşi promovează pe site-ul http://www.spitalrecuperare.ro/?id=6  serviciile dar, atitudinea acestui ins a fost incalificabilă!
În ciuda faptului că acesta m-a invitat la Borşa pentru a afla răspunsul la o întrebare de interes public pe care legea 544/2001 o garantează, medicul Lupaşcu, invocând faptul că Parchetul a deschis un dosar penal aflat pe rol, mi-a spus că, …atât el cât şi doctoriţa Ciuban nu vor da nici o informaţie presei!
Nu i-am cerut informaţii legate de dosarul penal ci, în calitatea lui de (şi) purtător de cuvânt al Spitalului Borşa, l-a rugat să spună în faţa microfonului că nu declară nimic presei!
M-a scos afară din cabinet…
Pe cine a vrut să acopere nu ştiu dar, acolo am intuit că tabelul nominal al celor care se se fac vinovaţi de proasta prestaţie a actului medical îl conţine şi pe el, Dr. Lupaşcu un basarabean care, prin atitudinea avută nu cred că vrea binele spitalului din Borşa, căci îl izolează tocmai faţă de cea care îl finanţează: populaţia! )
În încheierea acestui material de investigaţie jurnalistică am să citez un fragment din Raportul intitulat “Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului”- document cu statut de recomandare pentru sistemul de sănătate publică de inspiraţie europeană, comandat de preşedinţia republicii …

http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf,

„ Se pare că transferul pacienţilor se realizează la voia întâmplării, că nu există protocoale susţinute de aspecte medicale dar, mai ales juridice, care să responsabilizeze participanţii la actul medical! Ce amendă şi-au stabilit şefii Autorităţilor Judeţene de Sănătate Publică, respectiv: Autoritatea Medicală Judeţeană –AMJ, Agenţia Judeţeană pentru Servicii Spitaliceşti –AJSS, Casa Judeţeană pentru Asigurări de Sănătate –CJAS?
Ministerul sănătăţii va audita şi va lua măsurile ce se impun împotriva Agenţiei Naţionale pentru Calitate şi Informaţie în Sănătate –ANCIS, autoritate abilitată de lege, prin Comisia de Acreditare a Spitalelor, pentru deficienţele evidente, devoalate şi de cazul David Dologa, în ce priveşte lipsa de programe structurate de asigurare a calităţii –de pildă, lipsa cronică din spitalele din judeţ a medicilor abilitaţi pentru procedura întubării, procedură protejată şi atribuită de lege exclusiv medicilor cu expertiza specifică, seturi de servicii obligatoriu de revizuit şi raportat în fiecare an!”

“Altă problemă o reprezintă lipsa de integrare a serviciilor de sănătate în cadrul sistemului astfel încât să se asigure continuitatea îngrijirilor. Sistemul de sănătate din România funcţionează cu sectoare independente unul de celălalt. Asistenţa primară nu are legături funcţionale cu cea spitalicească, iar cea de promovare a sănătăţii şi de prevenire a îmbolnăvirilor cu cea curativă.”
“Managementul deficitar al informaţiilor din sănătate, în condiţiile existenţei mai multor sisteme paralele de informaţii coordonate şi controlate de către proprietari diferiţi (Ministerul Sănătăţii Publice şi unităţile subordonate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, spitale, cabinete particulare, institute de cercetare şi învăţământ, etc.), acompaniată de absenţa unor standarde (definiţii, indicatori, codificări, nomenclatoare, etc.), a condus la duplicarea raportărilor, la apariţia unor incoerenţe a datelor, la pierderea sau chiar inaccesibilitatea unor informaţii, cu impact major asupra funcţionalităţii sistemului sanitar.
Lipsa unui sistem funcţional al informaţiilor în sănătate face imposibilă şi existenţa unui sistem viabil de asigurare a calităţii serviciilor de sănătate la toate nivelurile asistenţei de sănătate.
Sursele şi modalităţile de colectare a fondurilor destinate sănătăţii. În prezent, sursele de finanţare a bugetului public de sănătate sunt reprezentate de: bugetul de stat, bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUAS), bugetele locale, veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile, donaţii şi sponsorizări. În totalul surselor de finanţare, ponderea o deţine Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUAS), cu un procent de 75% în anul 2007. FNUAS este în prezent finanţat din contribuţiile angajaţilor (5,5% din venitul acestora) şi angajatorilor (5,5% din fondul de salarii).
De remarcat că contribuţiile pentru FNUAS au scăzut progresiv de la un procent total de 14% în anul 2001 la 11% în 2008. În acelaşi timp, trebuie menţionat că numărul contribuabililor direcţi a scăzut semnificativ în aceeaşi perioadă de timp, cu circa 4 milioane de persoane în 2007 faţă de 2000, ajungându-se ca circa 5 milioane de persoane să contribuie la finanţarea unui sistem de care ar trebui să beneficieze în mod egal 22 milioane de cetăţeni. “

PS:

Pentru a evita ignoranţa celor de la DSP şi pentru sănătatea dvs. sunaţi la 112!