Legea la mezat

    0
    214

    „Unde-i lege nu-i tocmeală!” –informează înţelepciunea populară dar, practica care, „ne omoară” demonstrează că doar în terorie legea trebuie respectată!
    În această zi, cea de-a treia de doliu românesc, stând de vorbă –telefonic, cu trei persoane care sunt plătite, din bani publici, pentru a duce informaţia de la sursă către populaţie, dincolo de faptul că mi-au solicitat timp pentru documentare şi răspuns, ceea ce mi-a întărit supoziţia prezenţei actului superficial, de mântuială, în activitate (cum să nu şti ce se petrece în propria ta ogradă!?) însă, ceeace m-a tulburat de-a dreptul a fost cumplita fisură, hiatusul –pauza, discontinuitatea, reală pe care noţiunea „stat de drept” o are în mintea şi atitudinea acelor persoane –alese pe sprânceană!, ce ocupă fotoliile autorităţilor statului român!
    Observaţia confratelui Marian Ilea, …”mon chere nu există stat de drept, nu-ţi mai face iluzii”!, trebuie luată în serios tocmai datorită unor fapte ale autorităţilor statului român prin care sintagma „stat de drept” este gofrajul aplicat pe sulul de hârtie igienică!

    Acest text are ca scop răspunsul la următoarele întrebări:
    – Dacă în constituţie este garantat dreptul la proprietate, în baza cărei legi parchetul, sau oricare altă autoritate a statului român, poate confisca probe prelevate de IGSU care, din momentul prelevării sunt proprietatea privată a Pompierilor!?
    – Care sunt garanţiile prin care legea română asigură pe toţi cetăţenii că probele confiscate nu pot fi distruse?
    Aştept o reacţie din partea experţilor in drept penal şi drept civil şi apariţia pe „sticlă” a domniilor lor, cu atât mai mult cu cât sloganul „cât timp se derulează o anchetă nu vă putem oferi informaţii” este falsă căci, există precedente pe care presa le-a consemnat, şi anume distrugerea unor urme de la locul faptelor în chiar timpul derulării anchetelor penale adică, între ele autorităţile statului îşi „comunicau” mesaje non incriminatoare!

    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentCRIMĂ FĂRĂ NICI O PEDEAPSĂ?
    Articolul următormanifestul meu
    Acum sunt un jurnalist pe barba mea, freelancer cum zice englezul, inainte cu activitate internationala intre 1991-2001 la Radio Europa Libera (RFE/RL), BBC World Service, DW, unde am desfasurat concomitent activitatea de corespondent pentru Romania, RFE/RL-BBC 1992-1997, RFE/RL-BBC-DW 1994-1997. Am fondat, finantat si editat primele 2 publicatii din istoria orasului Viseu de Sus, ”COMUNICATOR,” respectiv, ”CRONICA VISEUANA”. In curand voi porni un post de radio international pe net: www.radiocertitudinea.ro ”Emite muzica si iubire”. Sunt membru al Uniunii Ziaristilor profesionisti din Romania -UZPR, și în evidența Federatiei Internationale a Jurnalistilor -FIJ.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here