Arta, obiectul artei, este cea mai valoroasă marfă a unei economii de țară…
Nu întâmplător faptul, că marii artiști ai României moderne trăiesc și crează capodopere ce focalizează o aură excepțională a unei patrii –interbelice, în topul celor mai puternice 5 economii ale planetei și chiar dacă starea economică se datorează unor forțe cvasi oculte –masoneria și logiile-i occidentale descălecate după Marea Unire, creația acestora de-altfel, important este faptul că, artele capătă nu numai o simbolistică vitală pentru imaginea românului și a patriei, dar mai ales o forță motrice ce face ca societatea românească să demareze un proces de emancipare pe care, din nefericire comunismul l-a blocat!
Brâncuși, Tzara, Enescu, Ionescu, Cioran, Eliade, Negulesco, Țuculescu, au irumpt în genialitate pentru că, faptul e demonstrat, dar ținut în interdicție politică și meschină atitudine anti româneacă, genetica acestei populații majoritare ce trăiește în arcul carpatic, urmași ai dacilor și tracilor și agathârșilor este una cosmică!
Operele acestor monștri sacri sunt dificil de evaluat în orice valută, dar fără nici o îndoială face cât bugetul pe câțiva ani al marilor puteri ale acestei lumi!
Atunci, care este cauza pentru care azi în România artiștii trăiesc prost, iar unii chiar sub limita de subzistență, din milă publică, deși bolnavi fiind unii mai crează, chiar dacă nu capodopere însă, opere ce ar putea fi cotate la bursa de valori… Ops!
Noh, hai să adunăm cioburile și să reconstituim obiectul discuției.
După venirea comuniștilor arta a trecut din management individual, în administrație colectivă, de tip sindicalist-propagandistic luând ființă Uniunile de creație: literare, plastice, muzicale etc…
La 28 de ani după lovitura de stat din 1989 arta românească continuă a fi manageriată securistoid-propagandistic-sindicalist cu bugete centralizate dirijate prin contracte oneroase!
DNA ar fi trebuit demult să ancheteze modul în care bugetele CJ pentru cultură au fost sifonate de politrucii post decembriști, dar și această structură lucrează la comandă politică așadar, mai va!
Nu voi lungi discursul meu căci, vreau sa scurtez agonia în care se zbate arta românească contemporană și lumea ce o populează de aceea, propun spre dezbatere următoarele:
1. Redefinirea juridică –în baza dreptului la asociere conform art. 40 din Constituție, a comunității artiștilor plastici din România.
2. Înființarea –cu sediul la Vișeu de Sus, unei BURSE a Artelor Plastice -BAP,
3. Bursa Artelor Plastice să beneficieze în structura de organizare reprezentanți ai Criticilor de Artă Plastică, Băncii Naționale, Publicului –câte 3 persoane, cu o participare anuală de minim 100 mii eur/persoană, onorariile fiind calculate in raport procentual cu salariile inalților funcționari de stat.
4. Redefinirea actului de creație al artistului prin evaluarea la BAP, fiscalizarea mărfii oferite pieții de artă,
5. Bugetarea exclusivă -prin scutirea de impozite, sau dirijarea procentuală de 100% a impozitelor pe profit in urma cotatiilor la bursa si tranzacționarea obiectelor de arta, a pensiilor, ajutoarelor pecuniare, ai membrilor Uniunii Artistilor Plastici,
6. Acordarea, prin legea bugetului, unor contracte anuale de minim 100 mii eur, comunităților artiștilor plastici –profesioniști și meșteri populari cotați la bursa de valori, în baza cărora CJ, să poată achiziționa pentru protocol național și internațional obiecte de artă, 25% din valoarea acestor contracte să intre la bugetul UAP,
7. Uniunea Artiștilor Plastici din România să își desființeze filialele județene, întreg patrimoniul imobiliar să fie transformat în ateliere de creație închiriate artiștilor, evidența membrilor urmând a fi realizată digital cu o restrângere drastică a birocrației și aparatului funționăresc,
8. Secțiile UAP să nu posede personalitate juridică distinctă, dar fiscalizarea în urma cotațiilor la bursă să fie obținută astfel, încât reprezentanții diferitelor genuri să nu poată fi discriminați –cu alte cuvinte, dacă o tapiserie cotată la bursa cu 1 milion de eur, iar o sculptură numai cu 400 de mii deși, ambele opere au necesitat aproximativ același timp de execuție, impozitul să fie perceput pe valoarea cotației,
9. Structura de conducere a UAP să cuprindă un palier managerial, care să fie axat exclusiv pe actul de management, imun la orice tentativă sau ingerință politică, iar profesional să fie ales anual un gremium reprezentativ pentru fiecare secție din min. 3 personalități, dar fără retribuție excepția fiind dată de eventuale participări reprezentative la scara națională sau internațională în cadrul unor expoziții sau simpozioane cu vanzări,
10. Înființarea unui Tribunal de Etică cu competențe în ce privește lipsa de activitate artistică –excepția fiind incapacitatea stării de sănătate, pe o perioada mai mare de 365 de zile, cu drept de excludere a celor în cauză.
Pentru dezbaterea acestor propuneri de resetare a UAP publicația www.cronicaviseuana.ro invită actualii președinti ai filialelor UAP din Romania, la o data anunțată ulterior pentru luna Martie 2018, la Vișeu de Sus.
Mircea Șerban
