Absenteismul la vot, exersat de români, este fenomenul ce a început să îngrijoreze partidele, care cheltuie cu fiecare legislatură sume foarte mari pentru campanii pro vot, rezultatele fiind mediocre.
Sociologii dau tot felul de explicații, dar nimeni, nici măcar presa, nu a adus în discuție dincoace de calitatea textelor de lege, faptul că, cetățeanul a înțeles că prin prezența la urne el validează un sistem care-i este ostil!
Rușinea ar trebui să fie colectivă, dar mai cu seamă ar trebui să roșească (și) obrazul licențiaților în drept din legislativ, justiție și executiv!
În urma unei lecturi, chiar la prima vedere, aceștia ar trebui să observe, că majoritatea legilor sunt redactate cu ambiguități, sau discontinuități ce nu numai că deposedează de cultură și istorie poporul român, dar conțin (unele) valoarea nulității de drept!
Universalitatea sau caracteristicile naționale ale unei civilizații sunt ilustrate de conținutul și forma, de calitatea codurilor de legi, pe care acea națiune le adoptă și exersează!
Dacă Europa, apoi lumea, și-a însușit codul napoleonean și nu al vreunui trib din Indii s-a datorat culturii și civilizației Franței.
Legile noastre au fost redactate în graba de dinaintea unor averse și descărcări politice, consecințele fiind aducătoare de mari pagube individuale, comunitare și chiar naționale!
Producțiile legislativului românesc sunt, în general, exemple clare ale patologiei politice de care suferă întreaga noastră societate și ceea ce este de-a dreptul înfricoșător, faptul că boala are un caracter de lungă durată și este degenerativă.
Doctrina acestor legi ar fi trebuit să fie de inspirație necondiționată adică, să recunoască și să confirme loialitatea reciprocă, ”comunitatea încrederii” (K. Jaspers), de ce nu, iubirea între cetățean și stat.
Nu pot măsura cantitatea, forța autenticității eului individual, al unei națiuni, pe care omenirea a dobândit-o în urma ideilor existențialismului, cu atât mai mult cu cât bruiajul fascismului iudaic a fost (și încă este!) foarte puternic, dar sunt curios să aflu dacă e cineva din elita universitarilor, magistraților, afaceriștilor, politicienilor, cineva în țara aceasta cine are preocuparea de a descoperi, indiferent de motoarele de căutare, omul din cetățeanul plătitor de impozite și taxe.
El, omul de rând, când refuză mersul la urne, dă de înțeles partidelor, celor străini care-l mai observă faptul că, știe câtă minciuna încape în promisiunile candidaților, ce cacealma este lega electorală!
A ales să îi contemple, să-și râdă de soartă cu un umor la care mai marii lumii puțin probabil că au acces, dar i se rupe inima știind că, cea mai valoroasă marfă a democrației, anume votul, este o marfă nefiscalizată, așadar de contrabandă, într-o Românie manageriată de niște penali…
