Excelență!
Sunt Mircea ȘERBAN, un cetățean român, ortodox practicant, participant activ la viața socială și economică a României, jurnalist independent, ex corespondent al posturilor de radio Europa Liberă, BBC World Service și Deutsche Welle, în prezent administrator și Senior Editor al publicației on line www.cronicaviseuana.ro.
Mă adresez Dumneavoastră cu smerenie și iubire de Dumnezeu și glie strămoșească și înainte de a vă solicita ajutorul, doresc a vă comunica următoarele:
- În România, stat membru al UE, NATO, în urma unor presiuni internaționale, având punct de plecare o Recomandare bruxelleză, parlamentul de la București a fost făcut varză, prin aceea că, cu unanimitate covârșitoare, de care numai regimul dictatorului Ceaușescu era capabil, au fost votate 2 (două) legi complet antinaționale! Legea 217/2015 (numită și ”antilegionară”) și Legea 157/2018 -Vexler, după numele inițiatorului.
Aceste două legi au menirea, unică în tot spațiul politic, administrativ și cultural al Europei, de a împiedica cunoașterea prin educație școlară și universitară a istoriei românilor!
Se interzice prin lege, așadar, actul de educație cu referire la istoria Europei, faptă ce are izvor demența politică a unor cercuri ostile nu numai României și poporului român, societății contemporane a continentul nostru!
- Am aflat, cu stupoare, despre reînnoirea cererii unor persoane, grupate în organizații de crimă culturală, ostile României și Europei, dar nu numai, adresată Primăriei Generale a Bucureștiului, prin care este solicitat – a 5-a oară, imobilul Palatului Dacia, în vederea înființării unui Muzeu al Holocaustului în România.
- Fără a mă erija în istoric, dar considerându-mă om educat, cu ceva școală universitară, știu că:
- -definiția, dată holocaustului, chiar de reprezentanți ai sioniștilor, este următoarea: ”uciderea, prin ardere, a fiecărui evreu”.
- -nu am știință, ca pe teritoriul României să fi fost petrecut vreun act de astfel de barbarie precum cea din definiția existentă chiar pe frontispiciul Yad Vasem -Memorialul Victimelor Holocaustului, din Ierusalim.
- -nici un manual de istorie, națională sau universală, editat în România post-belică, nu conține informații despre o eventuală urmă de holocaust în România!
- -Academia României, cel mai important forum științific și cultural al țării noastre, nu a confirmat zvonurile unor cercuri ostile românilor și statului român, insinuările conform cărora pe teritoriul României ar fi fost arși de vii, în masa, oameni, darmite evrei -sefarzi sau ashkenazii!
- -În calitate de jurnalist am cercetat arhivele militare din țara noastră și nu am găsit vreun ordin de serviciu pe unitate, sau ordine de luptă, prin care să se fi implicat militari români în arderea de vii a unor semeni.
- -Solicitanții acestei cereri nu au depus o Expunere de motive, care ar conține proba verității, cu privire la faptele ce ar trebui menținute în memoria colectivă, ca avându-i drept autori pe români!
- Definiția pe care Dicționarul Explicativ al Limbii Române -DEX, o dă substantivelor: muzeu, memorial este:
- MUZÉU, muzee, s. n. Instituție care se ocupă cu strângerea, păstrarea, cercetarea, punerea în valoare și expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, științific, artistic etc.; clădire în care sunt păstrate și expuse astfel de obiecte.
- MEMORIÁL, -Ă, memoriali, -e, s. n., adj. I. S. n. 1. Specie literară, asemănătoare cu însemnările de călătorie și cu memoriile, care consemnează observații științifice, amintiri ori impresii personale asupra faptelor sau evenimentelor la care a participat cineva sau care s-au petrecut în timpul vieții cuiva. 2.(Înv.) Memorandum (1). 3. (Livr.) Monument sau clădire ridicate în amintirea unui eveniment sau a unei personalități. II. Adj. 1. Care este înregistrat în minte; din memorie (1). 2. Care servește pentru a aminti un eveniment însemnat, o persoană etc.; comemorativ. [Pr.: -ri-al]
Din germ. Memorial, fr.mémorial, lat. memorialis.
- Tentativa repetată ale unor persoane și cercuri ostile României de a induce în memoria colectivă, națională și internațională o eventuală culpă, individuală sau colectivă, dar fără proba verității, este un caz de patologie politică!
Insinuarea conform căreia românii și statul român ar avea vreun amestec, vreo implicare, într-un eveniment ce nu s-a petrecut pe teritoriul României este inadmisibilă, căci faptele nu au existat!
De ce să ia ființă în România, sau în Europa centrala și de est un Muzeu/Memorial al Holocaustului?
Cui servește?
Prin acceptarea acestei provocări ne-am auto-incrimina ceea ce, probabil, asta se și vrea de persoanele ostile tradițiilor culturii central-est europene!
Demersul de apărare a identității colective și naționale, de educare contrainformativă și dezvoltării culturii de intelligence, are nu numai scopul apărării securității naționale a României, dar și al Europei, în fața atacurilor fără precedent al Sionismului, iar cele două legi adoptate de cozile de topor din țara noastră sunt probatorii!
Excelență!
În concluzie:
- ÎN ROMÂNIA UN MEMORIAL/MUZEU AL HOLOCAUSTULUI ESTE INOPORTUN, CĂCI PE TERITORIUL PATRIEI MELE NU AU EXISTAT FAPTE INVOCATE DE EVREI, CA ATARE NU EXISTĂ RELICVE CE AR PUTEA FI EXPUSE!
- Un alt argument îl reprezintă precedentele atacuri la adresa culturii naționale prin asimilarea unor producții ale culturii populare românești -vezi chiar imnul statului Israel, ulterior acestea fiind calificate drept contribuții evreiești la dezvoltarea zestrei culturale românești!
Monseniore!
Sunteți rugat să transmiteți Vaticanului, Suveranului Pontif, Papei dorința noastră ca această chestiune a holocaustului să facă parte din agenda de preocupări a Bisericii Catolice căci, nu numai ortodoxia este pusă în fața unor atacuri ale sionismului fascist ci, chiar și enoriașii catolici!
Solicit, cu respect și afecțiune creștină, intervenția tuturor autorităților competente ale Vaticanului pentru a stopa atacurile la adresa României și a Europei, a istoriei naționale și europene !
Doamne miluiește!
Cu aleasă iubire creștin ortodoxă, al dvs.
Mircea ȘERBAN Vișeu de Sus, la 30. 05. 2019
