Excelență!
Înainte de toate vă asigur în ce privește faptul, că prezența domniei voastre în spațiul public, cel puțin începând cu anul 2013, când v-am cunoscut -la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” din Baia Mare, la lansarea cărții dumneavoastră ”Cumpăna României”, a stârnit o reală emoție în conștiința mea.
Din vremuri demult apuse nu am mai avut conținutul unor mesaje publice precum cele pe care vocea excelenței voastre le punea în fluxul memoriei colective la acea dată.
Lectura cărții, proiectul de țară pe care l-ați prezentat conaționalilor, dar și străinătății a apreciat uimirea mea și m-a determinat să vă urmăresc.
Absolut toate, toate aparițiile domniei voastre, excelență trezeau, retrezeau în mintea mea întrebări pe care iată, a venit momentul să vi le adresez, chiar în spațiul public, cu convingerea că vor fi utile abea după ce vor veni răspunsurile dinspre dumnavoastră către noi, cei care v-am votat dar, și celor care s-au abținut, sau încă vi se împotrivesc.
De ce?
Pentru că am convingerea, că în spatele unor mesaje pe care le adresați românilor ceva, esențial, un tâlc nu este exprimat, dar în maieutica ce va urma, voi cere să nu omiteți acel tâlc!
Pentru ca opinia publică să nu mai poată fi manipulată chiar atât de facil, nici de întrebător dar, nici de răspunsul pe care îl veți considera oportun întrebărilor mele vă rog să acceptați un succint dar, necesar preambul, după cum urmează, punctual:
- Ordinea de drept în cele 2 republici de sorginte bolșevic-ceaușiste.
La 30 decembrie1947 după abdicarea regelui Mihai a fost adoptată o nouă formulă politic-administrativă a țării noastre respectiv, republica, un act temeinic și legal ca urmare deciziei luate în plenul Marii Adunări Naționale iar, pe harta politică a lumii a apărut Republica Populară Română.
La 21 august 1965, după preluarea puterii în stat de către Nicolae Ceaușescu, Constituția adoptată de Marea Adunare Națională avea să proclame Republica Socialistă România.
Semnificative legilor fundamentale ale celor 2 republici de sorginte bolșevic-comuniste erau:
- Forma de organizare statală,
- Forma de proprietate asupra statului,
- Servituțile față de societate și reciproca loialității în solidar.
Pentru conformitate, permiteți-mi trebuința de a cita, specific și punctual, după cum urmează: Articolul 1
”România este republică socialistă.
Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar.
Teritoriul său este inalienabil şi indivizibil.
Articolul 2
Întreaga putere în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stapân pe soarta sa.
Articolul 3
În Republica Socialistă România forța politică conducătoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Roman.
Articolul 4
Deţinător suveran al puterii, poporul o exercită prin Marea Adunare Naţională şi prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct şi secret.
Voi comenta observând faptul, că din punct de vedere al drepturilor fundamentale ale omului, lipseau din normele constituționale ale republicilor anterioare asasinării lui Nicolae Ceaușescu:
• Dreptul de la migrație adică, de circulație liberă oriunde pe planeta Pământ,
• Dreptul la credință și exprimarea liberă a gândurilor, ideilor și opiniilor altora decât cele oficial recunoscute de stat,
• Dreptul la asociere și formare a grupurilor cu caracter politic, confesional sau, altele decât cele stipulate prin lege.
• Dreptul de participațiune la proprietăți asupra unor bunuri imobiliare, financiare prin acționariat deși enunțat, era voalat și fără normative executorii!
Așadar ordinea constituțională oferea temeiul ca, în fapt, cetățeanul să beneficieze de un confort și siguranță socială, economică, militară, asigurate, garantate și controlate exhaustiv de către stat și la parametri cu ceva peste limita de subzistență.
În viziunea partidului unic însă, omul era o creație a statului iar, familia o entitate despre ale cărei origini statul nu dorea să emită opinii dar, o ținea de asemenea, sub strictă observație fără să o protejeze, folosind-o exclusiv cu scop demografic!
Chiar dacă temeiurile și ordinea de drept au fost bine formulate și comunicate fără echivoc, standardele și calitatea vieții impuse locuitorilor, cetățenilor celor două republici ce au urmat monarhiei (poate, cine știe veți aborda și chestiunea monarhiei la români…), o întrebare își revendică obiectiv acțiunea: era o diferență specifică între șeptel și comunitatea umană, în mintea celor care conduceau scumpa noastră patrie în acele vremuri?
Mă opresc din comentariu și trec la următorul punct, …
2.
Asasinarea dictatorului și apariția unei ”emanații” alternative conceptului de lovitură de stat, transformarea României în societate cu acționariat străin.
În decembrie 1989 populația Republicii Socialiste România era epuizată de forță fizică, prost alimentată cu hrană, apă și energie (termică și electrică).
Ușor de manipulat, din cauza unei intelectualități șantajabile, sau redusă la tăcere prin teroare, al unui sistem educațional care producea an de an, de an resursă umană apatică, lipsită de perspectiva exprimării libere, obedientă dispozițiilor sistemului.
Apoi, ”geniul pustiu” unor lachei pe care capitalul occidental i-a aliniat în fața microfoanelor unor posturi de radio cu imensă audiență la public, au facilitat activitatea psihopaților din fruntea Frontului Salvării Naționale, cât și al celor rămași în umbră.
Astfel, la 15 martie 1991 Parlamentul României adopta o lege, nr. 28 având un articol unic, pe care îl citez: …
”România acceptă Acordul -Statutul, privind Corporația Financiară Internațională, adoptat la 11 aprilie 1955, asa cum a fost amendat prin rezoluţiile Consiliului guvernatorilor din 21 septembrie 1961 şi 1 septembrie 1965 şi acceptă Rezoluția Consiliului guvernatorilor Corporației Financiare Internaţionale nr. 165 din 4 septembrie 1990, care stabileşte condiţiile şi termenii pentru admiterea României ca membru al Corporatiei Financiare Internaţionale.”
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 ianuarie 1991 iar, de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 11 martie 1991 iar, Președintele Ion Iliescu a promulgat-o, cum spuneam, la 15 martie.
Imperios de menționat faptul, că între decembrie 1989 și septembrie 1992 a existat un evident vid constituțional, atât Frontul Salvării Naționale cât și liderii acestuia autodefinindu-se drept autoritate constituantă imediat după asasinarea cuplului Ceaușescu, pe care de-altfel au ordonat-o!
Excelență!
Dumneavoastră cunoașteți bine și statutul și structura și atribuțiile Băncii Internaționale a Reglementărilor, despre care nimeni în cei 35 de ani scurși de la transformarea scumpei noastre patrii în societate cu acționariat internațional dar, absolut nimeni nu a vorbit!
Aveastă Bancă este proprietarul de drept și de fapt al Corporației Financiare Internaționale, mărturia lui Ronald Bernard insider îm oculta financiară mondială fiind probatorie!
De aceea, pentru a nu abuza de timpul și răbdarea execelenței voastre, vă întreb, tocmai și în virtutea trezirii în cuget:
• Dacă ”națiunea v-a cerut participarea” (v-am citat, excelență), la alegerile prezidențiale unde, cum prin cine ați fost înștiințat?
• Ați negociat cu persoane sau structuri statale naționale sau internaționale participarea dumneavoastră la alegerile prezidențiale?
• Cum putem evita un război civil în acest context internațional în care România a devenit din stat o societate pe acțiuni, administrată de o Corporație Financiară Internațional iar, țara noastră este ocupată militar, și în plină lovitură de stat, precedentul fiind deja creat și în spațiul ex iugoslav și cel cel sovietic adică, în chiar proximitate geografică !?
Permiteți-mi în încheierea acestei scrisori pe care vi-o adresez cu toată responsabilitatea și asumarea oricăror consecințe să vă reamintesc un pasaj dintr-un text al ”românului tutelar”, care a scos Brazilia din criza cumplită, intitulat ”Teoria statului organic” și citez din Mihai Eminescu: …
”Cultura omenirii adică, grămădirea unui capital intelectual și moral nu seamănă cu grămădirea capitalelor în bani. E drept că cei ce trăiesc azi se folosesc de rezultatele dobândite de alți cugetători înaintea lor însă, acele rezultate ei nu le capătă ca o strânsură părintească, ci trebuie să și le apropieze prin o nouă muncă intelectuală, prin studiu.
Civilizația omenească se-ncepe oarecum din nou și din fundament cu orice generație nouă care, dacă nu e silită a repeta anevoioasele cercetări, făcute de părinți, tot iși trebuie să-și câștige prin propria memorie și judecată conștiințele lor.”
Al dvs. cu deosebit respect
Mircea Șerban,
ex corespondent Radio Europa Liberă. BBC și Deutsche Welle
Vișeu de sus,la 11 februarie 2025
