Uncategorized

Pe Cornel Ivanciuc l-am cunoscut la începutul anilor 80 la Sighetu Marmaţiei, la combinatul de prelucrare a lemnului –CPL, venit să îşi ispăşească o detenţie de 6 luni la locul de muncă,...

Mai sunt doar două zile din acest an și, ca în fiecare dimineață a copilăriei mele când tata mergea la serviciu și radioul tocmai emitea știrile dimineții, suntem informați că începând cu întâi ianuarie...

Destinul fostului primar al Vișeului –electricianul Vasile Ciolpan, seamănă, izbitor, cu cel al lui Nicolae Ceaușescu… Amândoi (păstrând proporțiile), din nefericire pentru români, au ”domnit” nepermis de mult, iar consecințele acestor domnii au fost și...

Deunăzi, cineva căruia încercam să-i spun despre drumurile închise pentru om, râzând mi-a replicat că, nu există drumuri închise ci, doar în mintea mea... Râdea atât de candid, ingenuu și n-avea timp să îmi accepte nici un argument și-am înțeles că, ... până și râsul poate închide orice cale, darămite geniul !

Pentru prima oară în istoria recentă a relațiilor bilaterale, Bucureștiul a pus pe contre-pied pe liderii maghiarilor din România și Budapesta. Cum așa? Prin faptul că, nostalgicilor din Panonia sau de aiurea le va fi făcut de înțeles ceea ce se știa și pe vremea lui Kosuth, adică faptul că Ardealul este patria valahilor, că politica de catolicizare a Vaticanului a fost un fiasco încă din secolul XIII, iar teorii precum Ținutul secuiesc nu au decât conotații culturale nicidecum administrative-politice! Un prim pas pentru intrarea în normal a fost făcut, urmează ceilalți, care –cel puțin în opinia subsemnatului, trebuie să fie concretizat prin modificarea legii învățământului astfel încât predarea limbilor din proximitatea statului roman să fie obligatorie pentru ciclul primar, opțional pentru cel gimnazial.

Toate acestea afectează moral şi psihic personalul din învăţământ. Dascălul e terfelit prin măsurile şi metodele folosite de actuala conducere a ministerului. Însă „trecătorii guvernanţi” ar trebui să se trezească din amorţeala gîndirii şi să realizeze că, indiferent ce reformă coc la foc lent în laboratoarele ministerului, nu o pot realiza fară dascăl. Iar aici ar trebui să fie foarte atenţi pentru că altfel o să discute singuri despre o reformă din care lipseşte exact cel care o să fie nevoit să o facă, omul de la catedra. Fără acesta, o să avem în România o reformă exact ca şi gândirea guvernanţilor, amorţită.