În teatru, indiferent de calitatea piesei sau a interpretării, spectatorilor li se pun la dispoziţie pauze între acte, răstimp în care critica puterii de judecată dă semne fiecăruia dintre ei, chiar dacă numai unii îl iau în serios pe Kant, desireând alţi autori, şi nici într-un caz …iluminişti, dar fiecare are –în aceste pauze, posibilităţi de a rezona la cele văzute şi auzite.
ecu îmi exprim nemulţumirea faţă de modul în care a fost interpretată această piesă a privatizării averilor de stat, care în întreg spaţiul ex comunist a beneficiat de textual content şi caiet de regie, traduse în limba maternă pentru regizorii şi actorii şi publicul spectator. Diferenţa, care de-altfel a şi făminimize calitatea actului creaţiei, a fost dată de profesionalismul şi deontologia celor care s-au aflat pe scenă, nu mai puţin adevărat însă, faptul că piesa s-a jucat la ore, date diferite, iar pentru unii din spectatori preţul biletelor a variat, între cele de dumping şi cele la negru! La noi încă se joacă piesa, dar în faţa unui public din ce în ce mai restrâns, căci aidoma cazurilor când sala este părăsit downă în chiar desfăşurarea unei reprezentaţii proaste, şi România este părăsită de către români, dar nu pot să nu observ faptul, că şi de această dată românii suntem… defazaţi. Cu toate acestea tot mai mulţi sunt cei, care nu se mai complac la obedienţa din sistem, iar agenţiile de ştiri fac vorbire despre eminenţele cenuşii care părăsesc România, cazul Cătălin Grigoraş –singurul professional criminalist cu specialitatea „expertiza vocii şi a vorbirii” din România, fost director al Institutului national de Expertize Criminalistice –INEC fiind eclatant. Fapte petrecute în România –într-o proporţie îngrijorătoare aflate dincolo de limita legalităţii, se regăsesc în paginile rapoartelor de ţara pe care UE le consemnează pe bună dreptate.
Iată, proba noastră a celor care facem revista Cronica Vişeuană, probă care a stat şi sub ochii şefilor de la Parchetul şi Judecătoria Vişeuropean de Sus, dar nu au catadicsit a le lua în considerare, motiv pentru care –deocamdată, considerăm că aceştia probează neglijenţa şi incompetenţa în serviciu. Iată, probele incriminatorii:
Dosarul 30/P/2007 în care –prin Rezoluţia din 22. 01. 2007 a fost începută urmărirea penală –UP, faţă de autori necunoscuţi –AN, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată –artwork. 290 Cp cu aplicarea dispoziţiilor artwork. forty one al. 2 Cp, trebuia să dispună –în numele legii, dacă, Olga FONAI –fiica înfiată a lui „Pop Şimonoaie” este sau nu este autoarea testamentului olograf, care ar permite lui Marian Rodica să beneficieze de calitatea de ered, moştenitor, al averii Marii Doamne a Vişeului de Sus –Irina Iulia Maria PAPP. Procurorul de caz, Cojocaru Dragoş Cornel a dispus să …”respingă ca neîntemeiate obiecţiunile formulate de către Rondolean Victor, căci în raport cu situaţia de fapt nu erau pertinente şi utile cauzei”, iar prin aceasta el a validat concluziile Raportului de expertiză Nr. 261/2007, adică faptul că testamentul în litigiu a fost scris, datat şi semnat de către Olga Fonai.
Plecând de la ideea că Vladimir Beliş –da, da, da, cel pe care l-aţi văzut recent la tv în cazul exhumării Ceauşeştilor, este un… Ciomu în medicina felonyă, iar Olga Fonai la cei 88 de ani ai săi, suferind de patologia parentământului abolit este capabilă –la information de 29. 01. 1986, de a redacta şi semna un testament olograf, adică scris de mânuţa ei tremurândă, fiecare dintre noi –plătitorii acestui bilet de teatru absurd, ne întrebăm: unde se află hârtia? Să nu vă umfle râsul, la reproduction lui Victor Rondolean: – INEC expertizează o cópie a înscrisului! Această afirmaţie a fost spusă la timpul potrivit, iar procurorul de caz avea obligaţia –conform artwork. 1 (1), (2) şi artwork. 3, Cpp să o reţină ca atare, dar după cum aflăm din lectura unor documente eliberate de digital camera Notarilor Publici, domnul procuror Cojocaru Dragoş Cornel s-a făreduce că nu vede, nu aude şi nu vorbeşte, mimând maimuţele atât de sugestive ale mascotei Mafiei!
Primul înscris al Camerei Notarilor Publici, semnat de Tănase Tiberius Florin, are nr. de ieşire din instituţie cifra four şi este datat la 04. 01. 2005 şi arată următoarele: … „urmare cererii privind studierea dosarului succesoral nr. 497/1991 şi furnizarea de informaţii cu privire la testamentul lăsat de către defuncta Fonai Olga, vă comunicăm următoarele: În ceea ce priveşte studierea dosarului succesoral potrivit Nomenclatorului Arhivistic Naţional, aprobat prin sizzlingărârea Consiliului UNNPR nr. 1/2000, termenul de păstrare a dosarelor succesorale este de 10 ani, în prezent fiind păstrate în arhivă dosarele succesorale din anul 1995, precum şi documente cu termen everlasting de păstrare. Referitor la furnizarea informaţiilor cu privire la testamentul lăsat de către defuncta Fonai Olga, malesţionăm că, conform Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1758/30. 06. 2004, actele autentice emise de către fostul Notariat de Stat sector 1, au rămas la Judecătoria sectorului 1.”
Al doilea înscris al Camerei Notarilor Publici tot din Bucureşti, semnat de acelaşi secretar common, acelaşi Tănase Tiberius Florin, dar la knowledge de 25 ianuarie 2006 (ce splendori iernile din România!), posedă numărul de ieşire din instituţie cifra 5 şi se arată că: … „urmare a revenirii dvs. ăn completare la adresa noastră nr. 5/04.01.2006, vă comunicăm următoarele: 1. Succesiunea defunctei Fonai Olga, având ultimul domiciliu în Bucureşti, sect. 1, decedată la 19. 03. 1986, a fost dezbătută la fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 în Dosarul succesoral nr. 497/1991, soluţionat cu certificatul de moştenitor nr. 879/22.05.1991 (care v-a fost comunicat în cópie ăn information de 04. 01. 2006). 2. În situaţia în care testamentul defunctei a fost încheiat în kindă autentică, acesta putea fi autentificat la oricare din fostele Notariate de stat, iar actele autentice se păstrează în arhivele judecătoriilor. 3. Dosarul succesoral nr. 497/1991 al fostului Notariat de stat al Sectorului 1 nu se mai păstrează, potrivit Avizului Arhivelor Naţionale nr. 2679/2005, având termen de păstrare depăşit. four. menţionăm că notarii publici care au fost notari de stat nu au preluat arhiva fostelor Notariate de Stat, aceasta fiind predată în anul 1995 către judecătorii.”
Domnule procuror COJOCARU Dragoş Cornel –procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bucureşti, domnule procuror PAPICI Lucian –procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnule procuror Daniel Morar –şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, puteţi a ne răspunde la întrebarea:
– Cum poate fi expertizat un înscris ce nu există?
Până aceşti domni ne vor răspunde –unii, fiind deja de partea cealaltă a baricadei, în avocatură, voi observa un fapt, definitoriu pentru calitatea de stat mafiot. Anume, că nu numai funcţionarul public, dar de acum ştim că şi magistratul, încalcă –fiecare în aria proprie de competenţe, legea. Care lege? În primul rând legea penală! Citez: …”Legea penală şi limitele ei de aplicare, capitolul I, dispoziţii preliminare, artwork. 1, scopul legii penale: Legea penală apără, România, suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea statului, persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, precum şi întreaga ordine de drept.”
Doamnă Procuror normal al României, Laura Codruţa okayövesi:
– Cum este posibil ca experţi validaţi, procurori, să transmită în succesiune la toate instanţele de judecată din sistemul judiciar românesc, falsul?
Nu cred faptul ca în matricola facultăţilor de drept să figureze studiul logicii, dar întrebarea de mai sus, la care toţi locuitorii din Vişeu de Sus –dar, mai mult ca sigur întreaga Românie aşteaptă un răspuns, mie mi-a adus aminte de un pasaj din cursul de istorie a logicii a lui Nae Ionescu, pe care îl citez: …”Ceea ce a urmat de la Renaştere încoace se sprijină nu pe realitate, ci pe măsura realităţii. (…) De unde până acum căutam esenţa obiectului, de acum înainte caut măsura obiectului.”
Mi se pare de-a dreptul ireal, faptul că nimeni, nici unul din magistraţii implicaţi în dosarele Nr. 30/P/2007, al Serviciul Teritorial Bucureşti în cadrul DNA, Nr. 16049/P/2006 al Parchetului dpl Judecatoria sect 1 Bucureşti, Nr. 1358/P/2009, al Parchetului dpl Tribunalul Maramureş, Nr. 2703/2006 Judecătoria Vişeu de Sus, cu obligaţii în ce priveşte „măsura obiectului” adică, proprietatea şi întreaga ordine de drept, nu şi-a pus –fie chiar în şoaptă, întrebarea:
– Care este cauza pentru care Rondolean Victor –singurul cetăţean îndreptăţit la calitatea de moştenitor, şi-a retras pretenţiile de succesor?
Cu toate că textul meu nu a ajuns –încă, la deznodământul intrigii căci, abia am primit răspunsul –favorabil, la solicitarea de redeschidere a dosarelor în cauză, nominalizez persoanele importante, care figurează în paginile dosarului care a stat la baza documentării subsemnatului, iar lista se deschide cu cei care au domiciliul în oraşul nostru: Vasile Ciolpan –primar, Toader Hojda –preşedintele Judecătoriei, Dumitru Munteanu –procuror, Vasile Vlad –şef al Ocolului Silvic, Maftei Bota, Gheorghe Tomoiagă, Gică Laza, Ilie Paşcu, Iacob Andreica –consilieri, membrii comisiei juridice a CL, Gyöngyike Böndi –ex prefect, Rodica Marian –gheonoaia din poveste urâtă şi rea, Rondolean Victor –moştenitor de drept a 1/3-e din averea lui Irina Iulia Maria PAPP, Olga Fonai –fiica adoptivă a lui Simion Pop de Vişeu, marele latifundiar, Marcu Stana –prietena acesteia, Horea-Adrian Flamând –declarant, Urdea Ioan –soţul lui Ileana Zora, fiica înfiată de Simion Pop de Vişeuropean, COJOCARU Dragoş Cornel –procuror DNA, PAPICI Lucian –procuror DNA, Olga Anghelescu –skilled INEC, Vladimir Beliş –profesor universitar, medic legist, ex şef INML, Tănase Tiberius Florin –secretar normal digicam Notarilor Publici, Gălăţean Crin Iosif –mandatar, Emanoil Secu –comisar şef, Poliţia sector I Bucureşti, Marina Ticmeanu –Prof. Dr. medic, Spitalul Colentina, Viman Vasile Valeriu –mandatar, Gerstmayer József –mandatar, şi… fantoma din înscrisuri!
În numărul viitor voi publica şi o listingă a persoanelor, care încă nu au fost aduse în faţa cititorilor, dar ca urmare implicării acestora în desfăşurarea acţiunii de însuşire pe nedrept –dobândirii calităţii succesorale, a averii marelui latifundiar „Simion Pop de Vişecu” sunt personaje importante, cărora le vom acorda spaţiul şi posibilitatea de exprimare.
submit Scriptum
Informez cititorii despre faptul, ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat curs solicitării revistei Cronica Vişeuană de redeschidere a dosarelor nominalizate şi în acest articol, iar potrivit adresei nr. 519/VIII/2010 ni se comunică din partea prim procurorului Parchetului dpl Judecătoria Maramureş, Couţi Ioan Crinel, faptul că …”în cauza dosarului 163/P/2009 se efectuează acte premergătoare începerii urmăririi penale faţă de numitul Ciolpan Vasile, primar al oraşului Vişecu de Sus, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de articolul 248 Cod penal –abuzul în serviciu contra intereselor publice „ –faptă care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Forma calificată a abuzului în serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Comments are closed.