Problematica ungară nu este nici la aceasta dată soluționată, nici la Budapesta și nici la București.
Diferența specifică -la acest gen proxim, este dată de faptul că în vreme ce cabinetele post kádár-iste au gândit o strategie pe termen mediu și îndepărtat -interpretarea dâmbovițeană fiind acoperită (greșit) de sintagma iredentism, nici unul din guvernele post ceaușiste nu a beneficiat de o strategie națională în această chestiune -atât de criticată!
Liderii de la București s-au mulțumit doar să reacționeze la măsurile inițiate de diplomația ungară fără a face un efort intelectual și de diplomație elementar pentru înțelegerea pozițiilor de la Budapesta.
Ei bine, se pare că instalarea scutului antirachetă pe teritoriul României, de care va beneficia și Ungaria -evident frustrată de acest ”succes” al diplomației militare române, a mișcat ceva și în mentalul sociologilor și istoricilor de la noi.
Astfel, la viitoarea acțiune de recensământ al populației, evidențierea identității minorităților etnice va fi consecința opțiunii nominale la una din variantele existente în chestionare; de pildă, în cazul urmașilor lui Mágor și Hunor, adică ai protopărinților maghiarilor și ungurilor, existând 3 categorii: unguri, secui sau ceangăi.
Pentru prima oară în istoria modernă a relațiilor bilaterale, Bucureștiul a pus pe contre-pied pe liderii maghiarilor din România și de la Budapesta.
Cum așa?
Prin faptul că, nostalgicilor din Panonia sau de aiurea le va fi dat de înțeles fără echivoc -ceea ce se știa și pe vremea lui Kosuth, faptul că Ardealul este patria valahilor, că politica de catolicizare a Vaticanului a fost un fiasco încă din secolul XIII, iar teorii precum Ținutul secuiesc nu au decât conotații culturale nicidecum cetățenești, sau administrativ-politice!
Un prim pas pentru intrarea în standard v-a fi fost făreduce, urmează ceilalți, care –cel puțin în opinia subsemnatului, trebuie să fie concretizați -într-o primă fază, prin modificarea legii învățământului astfel încât predarea limbilor din proximitatea statului român să fie obligatorie pentru ciclul primar, opțional pentru cel gimnazial.
Astfel, la scara unui deceniu România ar avea în structura populației un număr constat de cca. 2,5 milioane de români cunoscători ai limbii maghiare!
Pentru securitatea națională a României –vis-à-vis a ceea ce extremely-naționaliștii numesc ”pericolul maghiar”, ar fi o chestiune fără drept de apel la vreo temere sau spaimă, iar liderilor extremei drepte de la Budapesta, dar și partizanilor ideilor lui Töokés le-ar lua… ”obiectul muncii”!
Deocamdată, cum scriam mai sus, chestiunea simulării recensământului din toamnă a pus pe jar liderii maghiarilor din România, cei de la Budapesta fiind –deocamdată, fără apel!
Iată, în traducere și authentic un articol apărut ieri la Budapesta în cel mai citit cotidian din capitala ungară – Népszabadság, articol ce ilustrează semnele de întrebare referitoare la identitatea unora din maghiari…
Az Új Magyar Szó szerdai számában Szász Jenőt, a Magyar Polgári Párt (MPP) elnöokayét identificationézte, aki egy sajtótájékoztatón emlékeztetett arra: ezekben a napokban országszerte próbanépszámlálás zajlik, amelynek kérdőívein az erdélyi magyarsáobtained három kategóriában határozzák meg, így a megkérdezettek választhatnak, hogy magyarnak, székelynek vagy csángónak vallják magukat.
Ediția de miercuri a publicației Új Magyar Szó –Noul Cuvânt Maghiar, îl citează pe Szász Jenő președinte al Magyar Polgári Párt –Partidul Civic Maghiar, care în cadrul unei conferințe de presă a reiterat: în aceste zile, pe întreg cuprinsul țării se desfășoară o simulare de recensământ al populației, pe ale cărei formulare maghiarimea ardeleană este desemnată în 3 categorii astfel, cei intervievați pot opta pentru a se declara: maghiar, secui sau ceangău.
Szász e okérdőívek „kijavítását” oköveteli, hangsúlyozva: a románságot nem osztjáok földrajzi népességekre, így mócokra, oltyánokra, moldvaiakra, havasiakra stb. Az MPP elnöke arra kéri a Romániai Magyar Demokrata Szövetség (RMDSZ) „józan politikusait”: a kormányon belül hassanak oda, hogy az őszi népszámláláson a magyarság egy kategóriaként jelenjen meg a kérdőíveken.
Szász solicită ”corectarea” chestionarelor subliniind că, românii nu sunt delimitați, împărțiți în populații geografice, ca: moți, olteni, moldoveni, munteni, and so forth. Președintele PCM cere politicienilor ”treji” ai UDMR ca aceștia să influențeze din inside guvernul pentru ca la recensământul din toamnă maghiarimea să figureze în chestionare la o singură categorie.
A romániai magyarság statisztikai aránymutatói okétségtelenül jelentősen megváltozhatnak, ha az említett kérdőíveket változatlanul hagyjáok – állítjáok az RMDSZ köreiben is. Kovács Péter, az RMDSZ főtitkára az erdélyi Krónikának elmondta: a szövetség hamarosan beindítja azt a tudatosító kampábig appleát, amelynek során az identitásvállalás fontosságára kívánja felhívni a romániai magyarság figyelmét. „Nem fogunk nemzeti térítést végezni, de a vegyes oközösségben vagy vegyes házasságban élő magyarjainkat is arra biztatjuk, hogy vállaljáok nemzetiségüket” – szögezte le Kovács Péter.
În cercurile UDMR se arată că, fără nici o îndoială, în cazul în care chestionarele rămân neschimbate datele statistice ale procentelor maghiarimii se vor modifica substanțial. Kovács Péter -secretarul general al UDMR, a declarat publicației transilvane Krónika: uniunea va demara în scurtă vreme campania de popularizare prin care populația maghiară va fi avertizată asupra importanței asumării prin declarație a identității.
”Nu vom face demersuri la scară națională, dar ne vom adresa maghiarilor din comunitățile și familiile mixte sprijinindu-i în asumarea etnicității lor.” – a conchis Kovács Péter.
Az Erdélyi Magyar Néppárt megalakítását kezdeményező Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács (EMNT) álláspontja szerint a okayérdésben nemcsak a politikai alakulatok illetékesek megszólalni, szerintük a történelmi egyházakat és a civil szférát is be kell vonni. Toró T. Tibor, az EMNT ügyvezető elnöke meggyőződésének adott hangot, miszerint ha a romániai magyarok minden egyes oközéleti szereplőtől, párttól, érdekvédelmi képviselettől, egyháztól és szervezettől azt halljáok, hogy magyarnak kell vallaniuk magukat, ez meg is fog történni.
Consiliul Național al Maghiarilor din Ardeal inițiator al înființării Partidului fashionable al Maghiarilor Ardeleni –PPMA, și-a exprimat poziția potrivit căreia în această chestiune nu numai organizațiile politice sunt chemate a se exprima dar, în opinia lor trebuie ca și cercurile ecleziastice ale bisericilor istorice și sfera civilă să fie conexate.
Toró T. Tibor –președintele executiv al PPMA, a dat glas convingerii sale potrivit căreia dacă maghiarii din România vor auzi din partea fiecărui exponent al vieții civile, reprezentanților partidelor, celor bisericești, organizațiilor și militanților de protecție a intereselor maghiarimii, că trebuie să își asume identitatea maghiară, atunci, asta se va și întâmpla.
A csángóok helyzete ugyanakkor rendkívül okényes és sajátos, sokan ugyanis az adott okörnyezetben nem merik vállalni a kockázatot. Solomon Adrián, a csángó szövetség elnöke így fogalmazott a lapnak: még a tömbben élő és magyarul beszélő csángókat is nehéz meggyőzni arról, hogy ne féljenek magyarnak vallani magukat. „Mint ahogy arról is, hogy az általuk beszélt, úgynevezett csángó nyelv lényegében magyar, csak annak egy archaikus változata. Éppen ezért mi nem fogjuk sem azt mondani, hogy valljáokay magukat magyarnak, sem azt, hogy románoknak mondjáok magukat” – jelezte Solomon.
Chestiunea ceangăilor este –totodată, excessive de delicată și specifică căci, sunt foarte mulți din această comunitate care nu au curajul de ași asuma vreun risc. Solomon Adrián –președinte al Uniunii Ceangăilor, a declarat că până și pe aceia care trăiesc în comunități compacte este foarte greu să îi convingi să își suppose identitatea maghiară. ”Precum și faptul că, așa numita limbă a ceangăilor vorbită de aceștia în esență este o versiune arhaică a limbii maghiare; de aceea, noi nu le vom spune nici să își asume maghiarimea și nici să se declare români.” – a spus Solomon.
Szerinte az identificationén sokkal többen fogjáok vállalni identitásukat, mint kilenc évvel ezelőtt. Akkor – akárcsak a korábbi népszámlálások alkalmával – a moldvai magyarok jelentős része római katolikus vallású román nemzetiségűnek vallotta magazineát. A 2002-es népszámlálás eredményei óriási eltérést mutattak a hivatalos és valós adatokat illetően. „Mi azt szeretnénk elérni, hogy falvainkban korrekt személyek objektív népszámlálást végezzenek” – tette hozzá Solomon Adrián.
Potrivit acestuia, acum mult mai mulți își vor asuma identitatea decât în urmă cu 9 ani. Atunci, precum și în cazul recensămintelor anterioare, o parte însemnată a maghiarilor moldoveni s-au declarat români de confesiune romano-catolică. Rezultatele recensământului din 2002 au arătat uriașe diferențe între numarul oficial și cel din realitate. ”Noi am dori – a spus Solomon Adrián, ca în satele noastre să fie realizat un recensământ al persoanelor corect și obiectiv.”
Az identitás kérdése a csángókon kívül a székelység esetében is felmerül, bár a 2002-es népszámláláson már sokkal kevesebben vallották magukat székelynek, mint tíz évvel korábban – mondta a Krónikának Horváth István kolozsvári szociológus, a Nemzeti Kisebbségkutató Intézet elnöke. Amennyiben ez a tendencia folytatódik, 2011-ben még kevesebb erdélyi magyar ragaszkodik majd székelységéhez – véli a szociológus.
Chestiunea identității îi vizează –dincolo de problematica ceangăilor, și pe secui chiar dacă, în 2002 și-au asumat identitatea mult mai puțini dintre secui decât cu 10 ani înainte, a declarat pentru publicația Krónika sociologul clujean Horváth István, președintele Institutului de Cercetare a Minorităților. ”Dacă această tendință se va malesține atunci, în 2011 și mai puțini dintre maghiari vor ține morțiș la a se declara secui.”
