Una din cele mai tulburătoare scrieri apărută în acest mileniu începe astfel: …”Fericit este cel care găsește prietenia prin Adevăr.”
Tilul cărții, scrisă de un german, un britanic și un bărbat și o femeie de origine poloneză, cu toții evrei ba, mai mult, August KOWALTZYK este deținutul de la Auschwitz cu nr. 6804, sună astfel, …”Rădăcinile naziste ale Bruxelles-UE.”
Sintagma adevăr în cel mai explicit înțeles al ei enunță starea de libertate. (Ioan 8:31, 32.)
Nu voi fi de acod nici în ruptul capului că între Aristotel și Iisus Hristos ar exista, ar fi existat, bariere care, să diminueze sau, blocheze accesul spre cunoaștere; de aceea, am certitudinea că libertatea fără prezența unui prieten real, nu imaginar, este o utopie.
În ciuda faptului că de mii de ani, nimeni nu poate depune mărturie că l-a văzut pe Iisus Hristos -omul, el, Iisus Hristos este prezența reală în starea de libertate pe care oricine dintre noi o trăiește, dacă este viu!
Doar morții nu mai pot cu adevărat a avea un prieten!
În aceste zile, mai mult ca niciodată, fiecare simte o stare de lipsă delibertate căci, foarte puțini se află în posesia unor informații reale, despre ceea ce se stă în spatele aparențelor care ne izbesc ochii, urechile și… conștiința!
Celor care le au.
Intacte, performante și activate…
Ceilalți adică, șeptelul, pleava, lumpen sau, mai știu eu ce epitete le-a mai fost dat a-și auzi, asistă de mai bine de 3 decenii la un spectacol de teatru…
De proastă calitate, dar scrisă măiestru căci, abea după apariția lui Călin Georgescu în prim-planul alegerilor președințiale, spectatorilor le-a fost dat caietul de spectacol!
Intelectualitatea de după asasinatul din decembrie 89 se înghesuie acum la garderoba teatrului pentru a-și lua hainele întocmai cum investitorii -așa se numesc mai nou asasinii economici, se grăbesc a părăsi România furată!
Oameni buni și, …oameni răi!
Această piesă de teatru a fost scrisă cu mult înainte iar ceea ce am văzut cu toții în aceste decenii au fost repetișiile cu public dar, în aceste ultime 2 săptămâni am asistat și duminică vom asista la spectacolul de gală, cu presa și elita establishmentul în loja oficială!
Se vor afla și invitați din străinătate dar, cu toate acestea piesa tot proastă este și va rămâne!
Intriga, element fără de care nu putem face vorbire în spațiul genului numit teatru, este una care în prim plan ne face cunoscut un cuplu care, aparent în raporturi de adversitaate, este evident falsă!
În faptele de pe scenă, cei doi actori principali se străduie să interpreteze binele și răul, personificând pe de-o parte, sistemul iar, celălalt societatea.
Amândoi o fac atât de prost încât spectatorii au huiduit la toate repetițiile de până acum!
Cine sunt aceștia cu adevărat și ce școală de teatru reprezintă fiecare nu mai este chiar o necunoscută deși, costumierul și regizorul au apelat la fantezie și tehnici speciale însă, câțiva din presă -mai ales cameleonii dar, free lancerii din colonia penitenciară TIK TOK, au investigat și identitățile și licențele actorilor sunt deja publice!
Cu mulți ani în urmă, a circulat în România lui Nicolae Ceaaușescu o companie de teatru, fondată în spațiu britanic -Cheek by Jowl, condusă de Declan Donnellan și Nick Ormerod.
Furtuna lui Shakespeare a stârnit la București, în chiar anul asasinării disctatorului o freenezie fără margini pe care azi, noi avem ocazia de a o înțele cu adevărat.
Prospero și Antonio în piesa lui Shakespeare sunt 2 frați, în raporturi de luptă pentru putere în care unul uzurpă, iar celalat este nevoit să plece…
În piesă apar personaje de rară prezență în viața cotidiană, care îl vor ajuta pe raționalul Prospero dar, … mă opresc a nara povestea romantică de excepțională importanță pentru cunoașterea valorilor mileniului trecut, invitându-vă totuși, să vizionați spectacolul…
Dacă în spatele actuluide creație shakespeareean se află confluențe de neoclasic, baroc, romantism, filozofia lui Montaigne cel care a inspirat din Renaștere și până în prezent oameni și curente de gândire, în piesa pe care azi, mai exact pe 18 Mai o vor viziona majoritatea românilor dar și ceilalți este vorba despre o altă furtună!
The Tempest din duminica sfinților mucenici Petru, Dionisie, Andrei, Pavel și Cristina este povestea pe care asasini economici, regizori, scenarișt, finanțatori, cu toții fiind originari din Statele Unite ale Americii -autori ai celebrei ”Pax americana”, pusă în scenă în 1992 la Praga, apoi la Moscova, au rescris-o și adaptat-o pentru România.
Dacă veți citi Psihologia Colonizării a lui Octave Mannoni veți putea înlege ce ne așteaptă, indiferent care din ”șmenarii pentru Cotroceni” vor accede în fostul Palat al Pionierilor!
România -în aceste zile, intră fără nici un dubiu, în familia țărilor coloniale de aceea, recomand -după beția promisă de actori, scenariști și regizori, lectura și mai ales asimilarea studiilor lui Octave Mennoni, obligatoriu pentru a înțelege cele 2 fundamentale complexe ale vieții în colonie:
– Cel de inferioritate -Prospero al lui Shakespeare,
– Cel de dependență, Călin ,,, din Luceafărul lui Eminescu!
Vă îndemn să nu abandonați speranța și inefabilul lui Prospero și, …să începeția gândi după ce vă veți luat hainele din garderoba teatrului!