Au trecut şi aceste alegeri -parlamentare, scorul trezeste nostalgii -pentru unii, apropierea datei comemorării evenimentelor din decembrie 1989, alte nostalgii altora şi, cum este firesc, încep comentariile, analizele, reproşurile, mai puţin autocriticile …
Cred că nu sunt singurul care, cu atât mai mult cu cât de 23 de ani constat degradarea calităţii vieţii românilor, tendinţele distrugerii deliberate a valorilor acestei culturi, constat grave abateri de la normele constituţionale, de pildă în ce priveşte imixtiunea BEC -Biroul Electoral primary, în chestiuni de fond ale legii organice, toate acestea sub ochii celor din politica românească şi, mai ales, sub nasul nostru, al tuturor!
Declaraţia lui Liviu Dragnea cu privire la creşterea numărului de parlamentari –la 550, cu 80 de mandate în plus, este o chestiune ce pune sub semnul nulităţii absolute textul art. 62³ din Constituţie, conform căruia… “Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.”
Nimeni –adică, nici “celebra” CCR, nici ICCJ, nici una din autorităţile statului român, vreun ONG, Academia, nimeni nu reacţionează la încălcarea, la punerea în “gaura neagră” a principiului primordialităţii legii organice asupra textului legii ordinare ba, dimpotrivă, românilor li se spune de către superior că banii, bugetul alocat noului legislativ, supraponderal, rămâne neschimbat!
În ce mă priveşte reiterez aici, fragmente dintr-un record de drept internaţional, recte prevederile Comisiei de la Veneţia în ce priveşte “Codul bunelor practici în materie electorală”, speranţa că această chestiune cu privire la “sfinţenia” textului Constituţiei şi amendării interpretărilor abuzive, politicianiste să fie abordată în cadrul unei dezbateri naţionale prilejuită de iminenta modificare a textului legii fundamentale, Constituţia!
Îmi exprim indignarea cu privire la tratarea superficială –şi de către liderii USL, a prevederilor legale cu privire la actualizarea listelor electorale permanente, care, aşa cum a fost abordată la unul din posturile naţionale de televiziune, conţin un număr mereu ascendant în contextual în care populaţia României scade!
Mircea Şerban
CODUL BUNELOR PRACTICI ÎN MATERIE ELECTORALĂ
Linii directoare şi raport explicativ
adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept
în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare
(Veneţia, 18-19 octombrie 2002)
I. Principiile patrimoniului electoral europeanCele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt
sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct. Pe de alta parte, alegerile trebuie
organizate în mod periodic.
1. Sufragiul common
1.1. Norme şi excepţii
Sufragiul common presupune, în principiu, că fiecare persoană are dreptul de a alege şi de a fi
ales. Cu toate acestea, acest drept poate şi trebuie fii exercitat tinând cont de anumite condiţii.
a. Condiţia de vârstă:
i. drepturile civice sunt supuse unei limite minime de vârstă;
ii. dreptul de a vota trebuie să fie dobândit cel mai târziu la atingerea vârstei majoratului;
iii. este preferabil ca dreptul de a fi ales să fie dobândit la aceeaşi vârstă ca si dreptul de
vot, si cel mai târziu la vârsta de 25 de ani, cu excepţia anumitor functii speciale (senator,
preşedinte al statului).
b. Condiţia de naţionalitate:
i. condiţia de naţionalitate poate fi prevăzută;
ii. cu toate acestea este de dorit ca după o anumită perioadă de rezidenţă, străinii să
dispună de drept de vot pe plan local.
c. Condiţia de reşedinţă:
i. condiţia de reşedinţă poate fi impusă;
ii. prin reşedinţă este se înţelege locul de domiciliu;
iii. condiţia de perioada obligatorie de reşedinţă nu poate fi impusă cetăţenilor decât în
cazul alegerilor locale sau regionale;
iv. perioada obligatorie de reşedinţă nu trebuie să depăşească şase luni; o perioadă mai
lungă poate fi cerută numai pentru a asigura protecţia minorităţilor naţionale;
v. dreptul de a alege şi de a fi ales poate fi acordat cetăţenilor care domiciliază în afara
ţării.
d. Suspendarea dreptului de a alege şi de a fi ales:
i. suspendarea dreptului de a alege şi de a fi ales poate fi prevăzută, dar numai în
următoarele condiţii cumulative:
ii. suspendarea trebuie să fie prevăzută de lege;
iii. ea trebuie să respecte principiul proporţionalităţii; condiţiile privării cetăţenilor de
dreptul de a fi ales pot fi mai puţin severe decât cele prevăzute pentru dreptul de vot;
iv. suspendarea drepturilor electorale trebuie să fie motivată de o interdicţie din reason
de sănătate mentală sau din cauza unor condamnări penale pentru delicte grave. CDL-advert(2002)23rev – 6 –
vi. mai mult decât atât, suspendarea drepturilor politice sau interdicţia din cause de
sănătate mentală poate fi impusă numai prin sizzlingărârea uniqueă a instanţei de judecată.
1.2. Listele electorale
Pentru a garanta autenticitatea listelor electorale este esenţial să fie respectate următoarele
criterii:
i. listele electorale trebuie să fie permanente;
ii. listele electorale trebuie actualizate periodic, cel puţin o dată pe an. În localităţile unde
alegătorii nu sunt înregistraţi în mod automat, posibilitatea de înregistrare trebuie să fie
asigurată pentru o perioadă relativ îndelungată;
iii. listele electorale trebuie să fie publicate;
iv. trebuie să existe o procedură administrativă – supusă controlului judiciar – sau o
procedură judiciară care să allowă înregistrarea unui alegător care nu a fost înregistrat
anterior; înregistrarea nu trebuie să aibă loc la secţia de votare în ziua alegerilor;
v. trebuie să existe o procedură equivalentă care să permită alegătorilor să corecteze
înscrierile eronate;
vi. o listă electorală suplimentară poate permite să voteze persoanelor care şi-au schimbat
domiciliul sau au atins vârsta felonyă ce le da dreptul sa voteze după ultima publicare a
listelor electorale.
1.three. Prezentarea candidaturilor
i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de
obţinerea unui anumit număr de semnături;
ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii
circumscripţiei respective;
iii. Procedura de verificare a semnăturilor trebuie să fie supusă unor reguli clare, în
special în ceea ce priveşte datele limită;
iv. Verificarea trebuie, în principiu, să se facă pentru toate semnăturile. Cu toate acestea,
în cazul în care este sigur că un număr suficient de semnături a fost atins, se poate
renunţa la verificarea restului acestora;
v. Validarea candidaturilor trebuie să fie încheiată până la începutul campaniei electorale;
vi. În cazul în care este solicitată depunerea unei cauţiuni, aceasta este rambursată dacă
respectivul candidat sau partidul depăşeşte un anumit număr de voturi; suma şi numărul
de voturi cerut nu trebuie să fie excesive.
2. Sufragiul egal
Sufragiul egal cuprinde:
2.1. Egalitatea votului: fiecare alegător are, în principiu, dreptul la un singur vot. În cazul în care
sistemul electoral acordă alegătorilor dreptul la mai multe voturi, fiecare alegător beneficiază de
acelaşi număr de voturi.
2.2. Egalitatea puterii electorale: mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru toate
circumscripţiile electorale.
i. Egalitatea puterii electorale trebuie obligatoriu aplicată în cazul alegerilor pentru
primele camere, la alegerile regionale sau locale; CDL-advert(2002)23rev – 7 –
ii. Implică o repartiţie egală şi clară a mandatelor pentru circumscripţiile electorale după
unul din următoarele criterii de repartizare: numărul populaţiei, numărul rezidenţilor care
domiciliază în circumscripţia respectivă (inclusiv minorii), numărul alegătorilor
înregistraţi, eventual numărul votanţilor. Este de dorit o combinaţie adecvată a acestor
criterii.
iii. Criteriul geografic şi delimitările administrative, a se vedea istorice, pot fi, de
asemenea, luate în consideraţie.
iv. Abaterea maximă admisibilă în raport cu norma de repartizare nu trebuie să
depăşească 10% şi în nici un caz 15%, decât în circumstanţe speciale (protecţia unei
minorităţi pay attention, unitate administrativă cu o densitate mică a populaţiei).
v. În scopul asigurării egalităţii puterii electorale, repartizarea mandatelor trebuie
revizuită cel puţin o dată la zece ani şi de preferinţă în afara perioadelor electorale.
vi. În cazul circumscripţiilor plurinominale, noua repartiţie se va face fără revizuirea
delimitărilor circumscripţiilor electorale, care ar trebui să coincidă teritorial, dacă este
posibil, cu unităţile administrative.
vii. În cazul stabilirii unei noi delimitări a circumscripţiei – ceea ce se impune într-un
sistem uninominal – această delimitare trebuie realizată:
– nu trebuie să fie partizană;
– nu trebuie să defavorizeze minorităţile naţionale;
– trebuie să ţină cont de avizul unei comisii care să cuprindă în majoritate membri
independenţi, de preferinţă un geograf, un sociolog, un număr echilibrat de
reprezentanţi ai partidelor şi dacă este cazul, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.
2.3. Egalitatea şanselor
a. Egalitatea şanselor trebuie să fie asigurată în mod echitabil între partide şi candidaţi.
Aceasta impune o atitudine neutră din partea autorităţilor publice, în special în ceea ce
priveşte:
i. campania electorală;
ii. reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare în masă, în special de mass
media publică;
iii. finanţarea publică a partidelor şi campaniilor electorale.
b. După caz, egalitatea poate fi strictă sau proporţională. În cazul egalităţii stricte, partidele
politice sunt tratate în mod echitabil indiferent de reprezentarea preciseă în parlament sau
susţinerea din partea electoratului. În cazul egalităţii proporţionale, partidele politice
trebuie tratate în funcţie de rezultatele obţinute în timpul alegerilor. Egalitatea şanselor se
aplică în unique privind acordarea timpului de antenă la posturile de radio şi televiziune,
subvenţiile publice sau alte forme de susţinere.
c. În conformitate cu principiul libertăţii de exprimare, trebuie să existe prevederi juridice
care să allowă tuturor participanţilor la alegeri un acces minim la posturile audiovizuale
private, în ceea ce priveşte campania şi publicitatea electorală.
d. Finanţhouse partidelor politice, a candidaţilor şi a campaniilor electorale trebuie să fie
cleară.
e. Principiul egalităţii şanselor poate să conducă, în anumite cazuri, la limitarea cheltuielile
partidelor politice mai ales domeniul publicităţii. CDL-ad(2002)23rev – eight –
2.4. Egalitatea şi minorităţile naţionale
a. Partidele care reprezintă minorităţile naţionale trebuie să beneficieze de dreptul de a
participa la alegeri.
b. Adoptarea unor reguli speciale care să garanteze rezervarea unui număr de mandate
minorităţilor naţionale sau care să reglementeze excepţiile de la regulile tradiţionale de
repartizare a mandatelor (spre exemplu scutirea cvorumului) pentru partidele care
reprezintă minorităţile naţionale, nu contravine în principiu dreptului de vot egal.
c. Atât candidaţii cât şi alegătorii nu trebuie să fie obligaţi să-şi anunţe apartenenţa la o
minoritate naţională.
2.5. Paritatea sexelor
Regulile juridice care impun un procentaj minim de reprezentare a persoanelor de un sex sau
altul în rândurile candidaţilor, nu trebuie thoughtful contrare principiului votului egal, dacă au o
bază constituţională.
three. Sufragiul liber
3.1. Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie
a. Autorităţile publice au obligaţia de a fi neutre. În different, aceasta se referă la:
i. mijloacele de informare în masă;
ii. afişajul;
iii. dreptul de a demonstra;
iv. finanţhouse partidelor şi candidaţilor;
b. Autorităţile publice au un număr de obligaţii pozitive, printre care, ei trebuie:
i. să prezinte alegătorilor candidaturile depuse;
ii. sa acorde alegătorilor posibilitatea de a cunoaşte listele şi candidaţii care participă la
alegeri, de exemplu prin intermediului unui afişaj adecvat;
iii. sa allowă accesul la informaţia malesţionată la punctele precedente în limbile
minorităţilor naţionale.
c. Încălcarea obligaţiunilor de neutralitate şi a libertăţii alegătorilor de a-şi forma propria
opinie trebuie sancţionate.
three.2. Libertatea alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi lupta de combatere a fraudei electorale
i. procedura de votare trebuie să fie simplă;
ii. alegătorii trebuie să beneficieze întotdeauna de posibilitatea de a vota într-o secţie de
votare. Alte modalităţi de votare sunt acceptate numai în următoarele condiţii:
iii. votarea prin corespondenţă poate fi permisă numai în cazul în care activitatea
serviciilor poşstory este sigură şi fiabilă, dreptul de a vota prin corespondenţă poate fi
acordat persoanelor internate în spital, deţinuţilor, persoanelor cu mobilitate redusă sau
persoanelor cu drept de vot care domiciliază în străinătate; frauda sau intimidarea nu
trebuie să fie permise;
iv. votul electronic poate fi utilizat numai dacă este sigur şi fiabil. Persoanele cu drept de
vot trebuie să beneficieze de posibilitatea de a obţine confirmarea voturilor şi, în caz de CDL-advert(2002)23rev – 9 –
necesitate, de a le modifica admireând principiile votului secret; sistemul în cauză
trebuie să fie clear;
v. votarea prin procură trebuie să fie reglementată de nişte reguli extrem de rigide;
numărul procurilor pe care le poate primi un singur alegător trebuie să fie limitat;
vi. utilizarea urnelor mobile de votare este posibilă numai în condiţii foarte stricte,
evitându-se toate riscurile de fraudă;
vii. cel puţin două criterii trebuie aplicate la evaluarea veridicităţii rezultatelor votării:
numărul alegătorilor care s-au prezentat la urnele de vot şi numărul buletinelor de vot
introduse în urnele de votare;
viii. membrii comisiilor electorale nu au dreptul să introducă schimbări în buletinele de
vot sau să le marcheze în vreun fel;
ix. buletinele de vot neutilizate trebuie păstrate în permanenţă în secţiile de votare ;
x. la secţiile de votare trebuie să fie prezenţi reprezentanţii unui număr de partide
politice, iar prezenţa observatorilor acreditaţi de către candidaţi trebuie să fie permisă atât
în timpul votării cât şi în timpul numărării voturilor ;
xi. militarii trebuie să voteze în localităţile de domiciliu atunci când este posibil. În caz
contrar, se recomandă ca persoanele care îşi satisfac serviciul militar să fie înregistrate la
cea mai apropiată secţie de votare faţă de unităţile lor militare ;
xii. numărarea voturilor trebuie desfăşurată la secţiile de votare ;
xiii. numărarea voturilor trebuie să fie transparentă. Observatorii, reprezentanţii
candidaţilor şi media trebuie să fie admişi la numărare. De asemenea, aceste persoane
trebuie să beneficieze de acces la toate procesele verbale;
xiv. rezultatele obţinute trebuie transmise instanţelor superioare într-o manieră
cleară;
xv. statul trebuie să sancţioneze orice fraudă electorală
