Din ce în ce mai greu a da titluri unor texte de ziar căci, dezobişnuiţi de a mai ceti, oamenii preferă sunetele.
… dar, nu cele ale stelelor!
Cu fiecare zi prin care ne depărtăm de lumea materială, ceva, mult mai mult decat o povară, pune stăpânire (şi) pe mâna ce scrie pe care, apoi, o şi devorează…
(… oriunde priveşti în această ţară, oamenii au mâinile locuite de un obiect în care ei vorbesc şi în toată călătoria de peste zi neputinţa, ce creşte în fiecare din noi, sporeşte iluzia că ne cunoaştem rostul!)
… dar, fără titlu textul creditează un plin deloc plin!
Din ce în ce mai greu a da crezare (şi) în România informaţiilor căci, ceva mult mai mult decât o povară, pune stăpânire pe realitate, pe care apoi, o ascunde…
(… din orice unghi priveşti acest sistem, de comunicare, bazat pe vorbire, observi neputinţa oamenilor de a transmite altceva decât iluzia că îşi înţeleg rostul!)
… dar, „în parte cunoaştem şi în parte proorocim”!
Campaniile electorale ar trebui să anunţe (semnul), să enunţe (începutul), să denunţe (contractul), dar cei implicaţi atât în campaniile electorale cât şi mai apoi, în exerciţiul politic şi administrativ spun ceva şi altceva fac!
În aceste zile, citind sloganurile unora din candidaţ ii la funcţiile publice şi recitind „Întâia epistolă a sfântului Apostol Pavel către corinteni” am înţeles că, pentru a se salva, omenirea are nevoie de un alt sistem de comunicare decat cel actual, bazat pe a vorbi…
… căci, vorbirea a devenit expresia decadentei omului!
( Dacă, informaţia potrivit căreia “la început a fost cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era cuvântul” este reală atunci, omul este chiar antiteza la a vorbi! )
Îngerii cântă, nu-i aşa?
PS. Sunt convins că, în curând, în şcoli se vor preda şi
astrologia şi astronomia ca paşi de început la studiul lumii
nevăzutelor!
