Uitată, aproape (!), opera literară a lui Urmuz este –la 88 de ani de la decesul lui Demetru Dem Demetrescu -Buzău, un preambul excepţional pentru orice textual content, discurs, sau convorbire având ca temă by the use ofţa cetăţenilor şi/sau autorităţilor din România.
Dacă nu mă credeţi vă rog să citiţi, măautomotive, …“Pâlnia şi Stamate”, …“Ismail & Turnavitu”, şi, în cele din urmă, ajungeţi la concluzia că după ce scumpa noastră patrie s-a târât realmente în UE şi NATO, … ”căzu în stare de decrepitudine şi în această stare a rămas şi pînă în ziua de azi.”, … dar, şi cu nostalgia „nechezolului” sorbit dinaintea asasinării lui Ceauşescu, nostalgie, călcată, scrobită şi aşezată cu delicateţe între circumvoluţiunile multora dintre contemporani …
În ce priveşte demersurile către şi în Justiţie -referitoare la averea lui „Pop Şimonoaie”, ale autorului ce semnează şi acest text, adresat publicaţiei “Informaţia Zilei”, trebuie să precizez, că –în ciuda aparenţelor, nu sunt o pastişă a faptelor din opera lui Cervantes, chiar dacă avem pe scenă şi măgaru`, şi vântu` şi (o)moară…
Iată, deci, …
Potrivit artwork. 55 din Constituţia României, fiecare cetăţean este dator şi obligat să apere România, iar această datorie şi obligaţie capătă conotaţia juridică a “interesului legitim”!
De aceea, trăind în România, în calitatea de jurnalist, interesat să observ, să constat, să analizez şi să relatez despre modul în care autorităţile locale (şi) din Vişeu de Sus au demarat activitatea de aplicare a legilor funciare, reparatoare la adresa proprietarilor care au suferit în urma naţionalizărilor executate de regimul comunist, european nu puteam trece cu vederea faptele lui Vasile Ciolpan.
(Dacă îl citiţi pe Urmuz, veţi vedea că, fostul electrician, actualmente -incă primar, nu este câtuşi de putin aidoma nici lui Turnavitu, dar nici al lui Grummer, sau Stamate…)
Având calitatea de şef al comisiei locale de aplicare a legilor funciare, el nu s-a conformat obligaţiilor stipulate de lege!
Pe firul unor fapte –derulat în labirintul mult mai ingenios şi sofisticat decât cel al lui Mynos, acesta din scumpa noastră patrie, am ajuns să aflu că deţin o probă evidentă a disoluţiei statului roman!
Am obţinut proba, cronologic, după ce am solicitat Procurorului general al României să ordone redeschiderea dosarelor care aveau ca speţă scorchingările prin care s-a validat un înscris în baza căruia un cetăţean roman a obţinut dreptul de moştenitor al averilor lui „Pop Şimonoiaie”.
Nu numai în opinia mea, ci şi a lui Urmuz şi Cervantes şi Caragiale, persoana a obţinut ilegal, calitatea de legatar universal al averii de peste 250 milioane euro (!), mai mult, am mai avut şi surpriza să constat faptul, că deşi’m fost citat la instanţele bucureştene ale Tribunalului şi Curţii de Apel, apoi la cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind pus să mai plătesc şi daune de câteva sute de lei, mi s-a adus la cunoştinţă că: …”reprezentantul Ministerului Public apreciază că recurenta nu are un interes legitim, implicit nu îşi poate exprima nemulţumirea cu privire la o eventuală soluţie de neîncepere a urmăririi penale. Raportat la acest lucru apreciză hotărârea instanţei de fond ca fiind prisonă şi temeinica, sens în care solicită respingerea recursului declarat în cauză ca nefondat.”
Apoi, de la Curtea de Apel am primit, pe calea poştei, un record din care am înţeles faptul că, …”curtea observă că petenta Cronica Vişeuană nu a declarat în baza unui mandat unique dat de către persoanele ce ar putea justifica în prezenta cauză calitatea de personae vătămate ori ale căror interese legitime ar fi fost vătămate astfel că, în lipsa sesizării, potrivit art 278¹ Cpp, în mod felony şi temeinic plîngerea acesteia a fost respinsă ca inadmisibilă.”
Cu alte cuvinte, potrivit magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti, secţia II penală, apărarea României nu conferă unui cetăţean român calitatea de parte procesuală într-un proces penal având ca speţă suspiciunea de fals în acte publice, uz de fals, prin care statul este prejudiciat ethical şi subject matter!
eu nu am reuşit să înţeleg, care este motivaţia common senseă, legitimă, legală, ce a obligat pe semnatarii acelui înscris –le voi scrie fiecăruia în parte numele şi calitatea: Cristina Carmen CRAIU -preşedinte, Daniela PANIOGLU -judecător, Niculaie STAN –judecător, Alina PREDA -grefier, determinându-i să încalce obligaţia procedurală –conform Cpp de …“aflarea adevărului” cu privire la vârsta înscrisului denumit testament olograf, de vreme ce, nici experţii INEC nu au fost solicitaţi de către petent, dar nici DNA nu a impus o expertiză în acest sens?
Nu pot nici înţelege, dar nici admite ca statul să fie subminat chiar din interiorul său, de aceea –în ciuda unui lacunarism evident de care suferă legea fundamentală a României, continui să fiu un cetăţean roman cu acte în regulă, cu conştiinţa şi voinţa puternice şi vii!
Mă întreb, aşteptând şi reacţii din partea specialiştilor în drept constituţional, dacă potrivit sentinţei Curţii de Apel din care am citat mai sus, artwork. fifty five din Constituţie, care îmi conferă intersul legitim şi obligaţia de a apăra România, prin sentinţa pronunţată şi semnată de domniile lor, cel puţin capitolul incriminat al legii fundamentale devine nul de drept, dacă, nu cumva (?) pe cale de consecinţă obligativitatea-mi de a mai plăti impozite şi taxe către administraţia locală şi importantă este şi aceasta lovită de nulitate!
Din aceste purpose, voi face apel la instituţia preşedinţiei republicii –slavă Domnului, republica nu este încă abolită (!) pentru a-şi exercita obligaţia şi dreptul de a solicita Procurorurului general al României autosesizarea asupra faptului că, în nici una din cele three expertize al INEC, specialiştii criminalişti, nu au fălower vorbire despre vârsta hârtiei, nici a vârstei cernelii cu care, a fost realizat un înscris olograf intitulat testament, în baza căruia un notariat din Bucureşti a validat calitatea de moştenitor.
Suspiciunea de proprietar al unui înscris fals nu numai că rămâne, dar se pare că falsul se întrupează deja…
În eventualitatea în care nici de la Cotroceni nu voi avea veşti care să permită “aflarea adevărului” va trebui să aduc la cunoştinţa autorităţilor şi instanţelor judecătoreşti internaţionale faptul că în România statul este în disoluţie, autorităţile statului sunt uzurpate, iar intervenţia speedyă pentru normalizare este vitală!
Altminteri, fragmentul urmuzian de mai jos poate deveni textul noului imn al noului stat uzurpat…
“ Într-una din zile, Grummer, fără a-l anunţa pe Algazy, luă roaba şi porni singur în căutare de cârpe şi arşice, dar la înapoiere, găsind din întâmplare şi câteva resturi de poeme se prefăcu bolnav şi, sub plapomă, le mâncă singur pe furiş. Algazy, simţind, intră după el acolo cu intenţia sinceră de a-i face numai o uşoară ethicală, dar cu groază observă în stomacul lui Grummer că tot ce rămăsese bun din literatură fusese consumat şi digerat.
Lipsit astfel pe viitor de orice hrană a lui mai aleasă, Algazy, drept compensaţie, mâncă toată băşica lui Grummer, în timp ce acesta dormea… Dezesperat, a doua zi, Grummer – rămas fără băşică singur pe lume – luă pe bătrân în cioc şi, după apusul soarelui, îl urcă cu furie pe vârful unui munte înalt… O luptă uriaşă se încinse acolo între ei şi ţinu toată noaptea, până când, înspre ziuă, Grummer, învins, se oferi să restituie toată literatura înghiţită. El o vomită în mâinile lui Algazy… Dar bătrânul, în pântecul căruia fermenţii băşicii înghiţite începuse să trezească fiorii literaturii viitorului, găsi că tot ce i se oferă este prea puţin şi învechit…”
submit scriptum
Iubite cititorule, îţi cer iertare pentru rândurile din finalul acestui articol de ziar, pentru enervarea, sau plictiseala, sau mirarea, ori oboseala ce ţi-au creat, dar mă simt responsabil să te avertizez asupra faptului că, urâtul, absurdul şi groaza, scârba şi teama pentru ziua de mâine, aşa cum au fost redate în citatul din Urmuz, este imaginea unei realităţi ce începe să coboare asupra noastră a tuturor!
Şi, printre cei vinovaţi pentru această stare de lucruri -în fruntea cărora sunt şi european, şi dumneata, şi el şi ea, se află mai ales cei de la care aştepţi ajutorul pentru aflarea adevărului unora din faptele semenilor, adică magistraţii!
Despre modul în care cei din magistratură ne lasă şi lasă de izbelişte, pe noi şi scumpa noastră patrie, voi scrie şi voi publica imediat după ce am să intru în posesia sentinţei ICCJ, care va epuiza demersul meu pentru aflarea adevărului cu privire la retrocedarea celor în drept moştenitori a întregii averi a lui „Pop Şimonoaie”…
Mulţumesc în numele meu, dar şi al celor care din diferite intent s-au abţinut, mulţumesc celor 60 de vişeuani care au semnat tabelul nominal al locuitorilor oraşului Vişeu de Sus care luptă în justiţie pentru apărarea averii oraşului!
Mircea ŞERBAN,
Baia Mare, 26 ianuarie 2001, ora 23:20
