Documentarea pentru materialul publicat sub titlul ”Terapia de țară” a implicat accesul (și) la spațiul virtual… Am găsit acolo, un document de-a dreptul excepțional. Este o matricolă. Adică, un registru, datat 1938/39, al școlii din satul Șona, fostul județ Făgăraș. Satul și în zilele noastre este încă viu, iar Ștefan Câlția –pictorul, are o contribuție fundamentală la promovarea acestui spațiu vital!
În acel interval de timp, România a cunoscut 9 guverne…
- Guvernul Miron Cristea (30 martie 1938 – 31 ianuarie 1939)
- Guvernul Miron Cristea (1 februarie – 6 martie 1939)
- Guvernul Armand Călinescu (7 martie – 21 septembrie 1939)
- Guvernul Gen. Gheorghe Argeșanu (21 – 28 septembrie 1939)
- Guvernul Constantin Argetoianu (28 septembrie – 23 noiembrie 1939)
- Guvernul Gheorghe Tătărăscu (24 noiembrie 1939 – 10 mai 1940)
- Guvernul Gheorghe Tătărăscu (11 mai – 3 iulie 1940)
- Guvernul Ion Gigurtu (4 iulie – 4 septembrie 1940)
- Guvernul Gen. Ion Antonescu (4 – 14 septembrie 1940)
Miniștri ai Educației Naționale au fost Petre Andrei și Dumitru Caracostea.
Petre Andrei, menținut de 4 premieri în funcție, (n. 29 iunie 1891, Brăila – d. 4 octombrie 1940, Iași) a fost un savant, sociolog, filosof, profesor și om politic, membru post-mortem (1991) al Academiei Române.
Voluntar în Primul Război Mondial, a fost profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc. Schimbarea regimului politic din România, prin renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionaro-antonescian (de extremă dreapta), a avut unele urmări pentru Petre Andrei: a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat. În urma unei percheziții domiciliare, când urma să fie arestat de legionari, pentru a evita situația în care se afla Nicolae Iorga la acea vreme, pe 4 octombrie 1940 a ales să își pună capăt zilelor.
Dumitru Caracostea
Născut la 10 martie 1879, Slatina a fost un critic, istoric literar și folclorist român. Este considerat a fi, alături de Tudor Vianu, unul dintre cei mai mari stilisticieni ai literaturii române.
Pe linie paternă avea o descendență aromână. Și-a început studiile la Slatina, pe care le-a continuat la Colegiul „Sf. Sava” din București. Urmează apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea din București, unde își ia licența în 1908. A fost elevul lui Titu Maiorescu, Ion Bianu și Ovid Densusianu. În 1909, obține o bursă la Viena, unde va lucra sub îndrumarea lingvistului Wilhelm Meyer-Lübke. Susține două doctorate, în 1913, unul în filosofie, altul în filologie romanică. Din 1920, devine docent la Universitate, iar în anul 1930 profesor la catedra de istorie a literaturii române moderne de la Universitatea din București. În același an a fost primit ca membru corespondent al Academiei Române, iar în 1938 devine membru titular. Datorită strădaniilor sale, în 1933 ia ființă Institutul de Istorie Literară și Folclor.
În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România, a fost exclus din învățământ. Pe 5 mai 1950 a fost arestat și ținut timp de 5 ani în închisoare fără a fi judecat. În penitenciarul Sighet s-a convertit la catolicism prin intermediul preotului profesor blăjean Ioan Vultur. A fost primit în Biserica Română Unită cu Roma prin binecuvântarea episcopului Iuliu Hossu, aflat în aceeași închisoare.
A murit în București, la 2 iunie 1964.
Acea matricolă școlară este proba morală, juridică chiar, a efortului pe care înaintașii nu l-au precupețit pentru emanciparea națională și individuală, luptă comună a celor din cele trei provincii, începută o dată cu celebra ”Supplex Libellus Valachorum”.
”Petiția valahilor din Transilvania” este primul proiect de țară al românilor.
Afirm, cu toate riscurile, faptul că munca și activitatea celor cărora generațiile de după (1944) 1989 ar trebui să le fie recunoscătoare nu a fost răsplătită și singura consolare a camarazilor culturali începând cu Dionisie Eclesiarhul cu al său ”Cronograf al Țării Românești” și moldoveanul Zilot Românul, povestitorul întâmplărilor de la sfârșitul domniilor fanariote, bănățeanul Nicolae Stoica de Hațeg, al primilor stătători de carte rară precum Nicolae și Constantin Mavrocordat, al autorilor unor reglementări de drept, amintesc aici pe Alexandru Ipsilanti –Pravilniceasca condică, Codul lui Scarlat Calimachi, până la celebra ”Școală Ardeleană” exponentă a iluminismului și concepțiilor lui Cantemir, reprezentată de Micu, Maior, Șincai, singura lor mângâiere este viața și cultura și arta generației interbelice, forța economică și bunăstarea cetățenilor acelei patrii românești.
Nu-mi vine să-l cred pe Ioan Talpeș, dar analizând faptele și atitudinea față de popor a celor 127 de guverne din istoria statalității românești, trebuie să accept aserțiunea acestuia, conform căreia ” românii sunt singurul popor care și-a consumat viitorul în trecut”, ca fiind contondent de reală!
Purtători de normalitate –cum ar mai spune autorul celor 4 ”Breviar(e) Laic(e)”, au existat în cei 155 de ani de existență a statului român dar, după sute de ani de nevoi românul ajuns la putere, naiba știe cum, uită de ”talpa țării”!
Nu vreau să afund acest text în –uneori mocirlos, alte ori bătătorit, solul istoriei moderne a românilor, dar cioburile sparte a oglinzii trecutului scumpei noastre patrii aruncă reflexe orbitoare al soarelui unora din faptele înaintașilor noștri, pe care nu numai că i-am uitat –în goana după aur, dar abea dacă ne mai pasă cine au fost!
Pentru a afla, a înțelege și a judeca nu faptele lui Vasile Ciolpan ci, a chibzui o atitudine corectă în fața pericolelor –deocamdată, în așteptare, pe care cei cu care s-a înhăitat ex primarul orașului ni le pregătesc, aș vrea să privim cu atenție la semnificațiile acestei matricole școlare!
Documentul conține datele personale și situația școlară a elevei Drăghiciu Felicia, născută în anul 1925, octombrie 14, greco-catolică, fiica dlui. Drăghiciu Valeriu, nr. 247, de profesie agricultor, copila fiind înscrisă pe baza cererii.
Registrul are următoarea structură:
– Indicațiuni asupra mediului social și stării fizice
Starea socială și materială a părinților { potrivită.
Cum este îngrijit copilul în familie? bine.
Al câtelea copil născut? al doilea.
Câți copii trăiesc? doi.
Câți copii au murit? linie
Locuința este igienică? da.
Numărul camerelor locuite? una.
Câte persoane mai dorm în cameră cu elevul? trei.
Câte persoane mai dorm în același pat cu elevul? linie.
Somnul: liniștit.
Alimentația: bună.
Mediul social imediat în care trăiește: potrivit.
– Examenul antropometric
Efectuat la 07 iunie 1940.
Aspectul general al dezvoltării fizice: foarte bun.
Înălțimea (talia): 147 cm.
Înălțimea (șezând): 124 cm.
Greutatea: 43 kg.
– Examenul medical
Data examinării:
Antecedente patologice:
Pulmon:
Ochi:
Nas:
Gât:
Urechi:
Glande endocrine:
Sistemul ganglionar:
Sistemul nervos:
Sistemul osos:
Cord:
Puls:
Abdomen:
Ficat:
Splină:
Rinichi:
Diferite analize medicale:
Diagnostice:
Tratament:
– Preorientarea și îndrumarea profesională
Preocupări extrașcolare de predilecție: lecturi de orice fel.
Talente deosebite: literare și științifice.
Înclinațiuni pentru diferite profesiuni
Lucrător (meseriaș): bună.
Comerciant: foarte bună.
Cultivator (agricultor, crescător): bună.
Artist: bună.
Preot (pentru fete: misionare) bună.
Educator: bună.
Gospodărie și administrație: bună.
Aptitudini pentru liceul teoretic: foarte bune.
Ce profesiune dorește elevul: învățătoare.
Dorința părinților: bună gospodină acasă în sat.
Îndrumarea educatorului (profesiuni indicate și eventual contraindicate): îi este indicată atât o profesiune teoretică cât și practică.
– Profilul psihologic
Funcțiunile și caracteristicile psihice (evaluări graduale între: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună), după cum urmează:
Intelectul, adică: inteligența, atenția, memoria, imaginația,
Temperamentul: felul de a reacționa (repede sau încet), sensibilitatea, puterea de muncă, sârguința, voioșia,
Personalitatea și caracterul: neinfluențabil, sociabilitatea, camaraderia, onestitatea, bunătatea, simțul dreptății, spiritul de conducător (sau subordonat), normal (sau anormal sufletește)
– Situația școlară
Distribuția materiilor de învățământ,
cuprinde 3 categorii după cum urmează:
Educația moral religioasă:
– datoriile omului și cetățeanului,
– religia,
– purtarea,
– frecventarea.
Educația artistică:
– lecturi și recitări frumoase, dialoguri, teatru școlar:
– cântul:
– desemnul:
– scrierea frumoasă:
Educația minții:
Educația literară
– Istoria:
– Limba română:
Educația practic gospodărească:
– Lucrul de mână:
– Practica agricolă:
Educația științifică:
– Geografia:
– Științele naturale:
– Fizice-Chimice:
– Matematica:
Educația sănătății:
– Anatomia și igiena:
– Deprinderi igienice, sport și gimnastică:
– Situația la clasă
media anuală pe obiecte:
media anuală pe grupă:
media generală anuală: 9,15
– Situația la examenul de absolvire
Oral:
Scris:
Media pe obiecte:
– Media generală: 9,33
Eleva în cauză, a fost clasificată a întâia, dintr-un număr de 14 elevi promovați.
Documentul este semnat de director, ștampilat cu ștampila: ”România, Scoala primară de Stat, Sona” și reprezintă matricola anului de învățământ 1938/39.
PS.
” Mai bine îi osândești pe leneși la foame decât la muncă.
Nu există ură mai neîmpăcată decât a leneșului obligat să muncească.
În afara celei fizice -și chiar și aceea, foamea este relativă.
Priviți fantomele cotidiene!
Toate se supun celor înzestrați cu foamea de putere.” -Ion Talpeș, Breviar laic, pg. 22.
Mircea Șerban, Vișeu de Sus, ajunul Bobotezei 2014
