In Romania criza a venit synthetic si a fost decretata cu mult inainte de a se fi instalat! Asta este trendul, moftul, moda care trebuia adoptata cat mai repede cu putinta. Sigur ca n-am fi avut scapare si logic ca trebuia sa o asimilam inaintea altor tari europene, mai putin influentate de spiritul american, decat noi!
De la primul picior de soldat american debarcat in Normandia, in al doilea razboi mondial, tot auzim ca … vin americanii! Jumatate de secol i-am tot asteptat, pana cand ne-am plictisit si-am mers noi la ei! Si la propriu si la figurat.
Dar sa revenim la criza economica de sorginte americana. Asa cum stiam ca vaca nebuna provine din Marea Britanie si ca gripa porcina vine din Mexic asa stiam si de criza financiara ca vine din the us! Cum s-a declansat ea, Criza, este pentru multi un mare semn de intrebare!
Daca analizam insa retrospectiv evolutia crizei americane vom vedea similitudini de necontestat, respectand proportiile bineinteles, cu criza romaneasca!
SUA, septembrie 2008! Pantofii la comanda sunt out la fel ca si bretelele. Este vorba despre bancherii de investitii, care cu doar o jumatate de an in urma erau priviti ca „meceni ai globalizarii universale”! Ei hotareau valoarea intreprinderilor si tot ei stabileau cum trebuie sa arate o buna politica de issue! Ei sunt astazi istorie, o istorie nu tocmai glorioasa! Ziua de 15 septembrie 2008 intra in istoria economiei mondiale. In aceasta zi, banca newyorkeza de investitii Lehman Brathers a trebuit sa se declare insolventa! Acesta a fost pasul care a declansat oficial criza financiara mondiala!
Introducerea a fost facuta, simplu formulat, de aceasta machiavelica crestere economica! Americanii din Statele Unite traiesc de decenii pe credit score. Cheltuielile de consum sunt defapt coloana vertebrala a economiei. Rezerva federala FED sustinea sistemul cu dobanzi scazute, toate celelalte probleme urmand sa le regleze piata libera. Piata a profitat de libertate iar lumea financiara s-a desprins de economia reala.
Manageri de high au incasat premii de milioane pentru majorarile cifrelor de afaceri. Cetatenii din SUA erau bombardati cu credite. Cine cumpara o casa cu 300.000 de dolari, primea un credit score de four hundred.000 de dolari, angajatul bancii un premiu vast iar seful acestuia unul si mai big. Asta a mers bine atata vreme cat pretul imobiliarelor crestea. Apoi au descoperit ca multe credite erau in cadere. Pentru bancile de investitii acest lucru a creat insa noi campuri de activitate. Ei au cuplat aceste credite in pachete, primind astfel un rating mai bun. Adica ca si cum o mie de cutii de lapte expirat ar avea un gust mai bun decat una singura!
Creditele cumulate au primit alte denumiri si au devenit imediat o grupa aparte de produse investitionale. standard ca acestea erau recomandate de bancile de investitii. Pentru ca managerii puteau dovedi castiguri prin cumpararea lor, primind premii grase, acestea au devenit speedy bestseller mondial.
Prin explozia besicii imobiare americane, care a stopat constanta crestere valorica printr-o scadere radicala a valorii, s-a descoperit adevaratul pericol al acestor produse. Pe tot globul au rasarit asa zisele „bombe”, credite cumulate putrede. In Germania ca si in Elvetia au fost scufundate miliarde. Nici o tara nu a facut exceptie. Riscurile catastrofale pe care bancile le ascundeau in bilanturi fictive au iesit la iveala. Patura de capital propriu al bancilor s-a dovedit a fi prea subtire. Intregul sistem s-a naruit. Vapoare care pareau de nescufundat, precum Lehman, s-au dovedit a fi in cele din urma doar un …vast.
Din acest second bancile si-au pierdut increderea si nu-si mai imprumutau bani. Lichiditatile si creditele au devenit marfa rara. Pe tot globul au inceput sa dea bancile faliment sau a trebuit sa fie sustinute de guverne. Si acum incercati sa inlociuiti imaginar, pastrand proportiile de rigoare, in textul de mai sus, SUA cu Romania! Similitudinile sunt evidente. Mult inainte de a izbucni criza in Romania, m-am aratat consternat de faptul ca un apartament intr-un bloc ceausist, care in orice tara civilizata din vest ar fi fost demolat, situat intr-un gheto al unui oras mediu din Romania, costa la fel de mult sau chiar mai mult ca unul first rate din Austria si mult mai mult decat unul din Ungaria! Undeva se pierdea simtul realitatii. Prietenii imi sunt martori, de cate ori am afirmat ca va fi tragic momentul in care cetateanul care a primit credit score 70.000 de Euro pentru un astfel de apartament, nu va mai putea, ditr-un motiv sau altul, nu vorbeam pe-atunci de criza, sa plateasca rata iar banca care ar trebui sa recupereze creanta sa fie confruntata cu pretul real al apartamentului.
Aceasta este tragica realitate in care atat bancile cat si clientii pluteau in fantasmagoricul balon al cresterii economice, decuplati de realitatile economice din Romania. Acest balon o knowledge spart provoaca o cadere libera greu de oprit iar urcusul trebuie reluat de jos, adica de la baza, adica de-acolo de unde se va opri caderea, daca se va opri. Cei care s-au oprit deja din cadere, vezi Polonia, n-au cazut tare de sus. Noi cadem in continuare pentru ca de-acolo de unde am fost urcati cu baloanele umflate cu aer cald, nu se mai vedea fundul abisului, de parca abisul ar avea fund… Criza de supraproductie din 29 a pornit tot de pe Wall side road dar repercusiunile majore le-a suportat tot Europa, daca ne gandim la victimele celui de-al doilea Razboi Mondial! Noi am maiestrit-o atunci romaneste, iesind cel mai putin sifonati, afland mereu la timp din ce parte bate vantul!
Aceasta criza, slava Cerului, ne-a ferit de un al treilea Razboi Mondial, revirimentul se simte nu doar in SUA ci si in Europa, pacat ca noi suntem asa departe de ea si… …habar nu mai avem din ce parte bate vantul!
