Obiceiul de a avea la îndemână o lanternă îl am de pe vremea cealaltă, când lumina generation scumpă, nu numai vederii ci, şi adevărului.
Şi atunci, ca şi acum –se pare, adevărul zăcea şi zace în beznă…
Pe vremea cealaltă, ziarele nu conteneau să laude realizările economiei naţionale, însă nu s-a scris nici un rând despre faptul că, industria socialistă nu mai producea lanterne.
Nici azi, în ciuda faptului că, pe hârtie, constituţia este cea a unui stat de drept, presa –cu precădere cea bucureşteană, este preocupată de “inamovibilitatea” scandalului în by means ofţa publică şi neglijează cu bună ştiinţă ceea ce constituţia consacră ca … “separare a puterilor în stat”.
Cu lanterna, obiect de iluminat fâşii ale spaţiului public, aveai şansa –(şi) pe vremea cealaltă, de a evita gropile de pe uliţa satului –dacă îţi duceai traiul la ţară, sau de a pune luminiţa pe gaura cheii de yală, aflată la gât.
Însă, cum şi atunci, calea către adevăr rămânea ascunsă şi luminiţei de lanternă şi azi, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, persoanei făptuitorului, rămân –de cele mai multe ori, un pretext pentru un protest al celor care, …”mor cu legea în braţe”!
La câţiva ani după ce ruşii au părătake a seat România, a apărut moda rapoartelor umflate, pe care partidul unic le contabiliza după scenarii gîndite în birourile CSP –consiliul superior al planificării…
După douăzeci de ani de peregrinări la putere a fostei nomenklaturi şi foştilor ofiţeri de securitate –vreme în care au ţepuit activele şi plusvaloarea, România este părătake a seată de cetăţenii ei, cărora li se spune răspicat, zi de zi că, statul nu este obligat cu fiecare în parte, că nu poate a le asigura locuri de muncă, salarii şi pensii!
De-a dreptul dramatic în evoluţia cotidiană a vieţii politice şi sociale, este faptul că, democraţia părăseşte România şi-şi lasă locul unui simulacru…
A nu crede o iotă din ceea ce codul de procedură penală stipulează în legătură cu legea penală şi limitele ei de aplicare, este o stare de veghe la îndemâna celor care –aidoma vremurilor când ruşii ne-au interzis construirea avioanelor I.A.R iar, posesia unei lanterne technology un act de curaj, trebuie să ceară imediat ca în România să fie reinstaurată –pentru o perioada de 20 de ani, pedeapsa cu moartea!
Abia după aceea, justiţia nu va mai face atâta rău românilor cât a facut Justiţia din România…
Să mă explic?
Iată, pentru conformitate, motivele recursului de casare a sentinţei penale nr. 716 din 18. 10. 2010 pronunţată de Tribunalului Bucureşti, Secţia II Penală, care a judecat speţa dosarului 41249/three/2010, recurs pe care subsemnatul –prin avocatul Otilia BĂLCESCU, l-am depus în apel.
Astfel, în ciuda faptului că, subsemnatul am solicitat Parchetului să “procedeze la efectuarea de verificări cu privire la autenticitatea scrisului defunctei Olga FONAI, cât şi cu privire la hârtia şi cerneala folosite la redactarea testamentului, în sensul dacă atât hârtia cât şi cerneala ar corespunde din punct de vedere calitativ celor utilizate la nivelul anului 1986” rezoluţia dată a fost aceea de: “respingere ca neavand calitatea de parte procesuală”.
Cu alte cuvinte, această sentinţă pune sub semnul nulităţii prevederea artwork. fifty five (1) din Constituţia României … „cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România” dar, şi litera şi spiritul „dreptului persoanei şi libertăţile acesteia, proprietatea, precum şi întreaga ordine de drept” aşa cum este consacrată de legea penală!
Din acest motiv, subsemnatul voi face apel la preşedintele României apoi, la Curtea Tribunalului Penal Internaţional.
Dar, orice asemănare cu vremurile când în birouri ale „obiectelor găsite” aveai şanse de a-ţi afla pierduta lanternă sau radioul, nu mai este întâmplătoare…
post Scriptum:
Faptul ca, preşedintele Traian Băsescu a calificat -public, drept dăunătoare românilor şi României activitatea Justiţiei, are următoarele conotaţii:
1. Consiliul advanced al Magistraturii -CSM, este singura autoritate publică „rezistentă” la tendinţele de asimilare totală a puterii de către Cotroceni, ceea ce nu înseamnă şi rezistenţă la obedienţă!
2. Consecinţa lipsei de performanţă în ce priveşte serviciile Justiţiei, este sleirea statului român care, a ajuns la limita „disoluţiei”, iar această stare de fapt impune intervenţia CSAT căci, este o drawbackă de securitate naţională, cu alte cuvinte societatea românească este în pragul unei …”stări de necesitate”!
3. Societatea trebuie „să nască” cât mai curând posibil lideri spirituali, „educatori, duhovnici de neam”, altminteri sfera politica va conduce România către o nouă dictatură!
Mircea ŞERBAN,
Vişeu de Sus, 20. 12. 2010
