Excelenţei sale
Domnului Traian Băsescu
Preşedinte al României
Singur împotriva tuturor!
A fi…
Fără teama, care aşezată în conştiinţa sau sufletul omului duce la pierderea libertăţii sale!
Astfel, trăiesc, gândesc, vorbesc şi scriu (şi) excelenţei voastre…
eu, Mircea Şerban absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalism „Bálint György” din Budapesta, fost corespondent BBC, Deutsche Welle şi Europa Liberă în capitala ungară, acum senior editor al publicaţiei „Cronica Vişeuană”.
Excelenţă,
Domnule Traian Băsescu!
Există –stăruieşte şi în mine, o nevoie fără margini, fără de care nici eu, dar nimeni dintre semeni nu poate fi definit om…
Trebuinţa de a fi protejat!
Ca fiinţă de către Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt –de a căror miluire mă rog, conform canonului creştin ortodox.
Ca cetăţean al statului –român, de către toate autorităţile lui, dar mai ales de către cea care reprezintă autoritatea supremă a României, a cărei onoare de a o personifica vă revine, dumneavoastră, domnule Traian Băsescu!
Îndrăzneala de a vă scrie –din nou, este mai mult decât măsura decenţei vreunui gest de well manneredţe, căci este mai ales libertatea de expresie şi de a vorbi către cei care se află azi –în România, în funcţii publice, academice, ştiinţifice, culturale, iar exerciţiul achitării impozitelor şi taxelor faţă de stat conferă şi proba exprimării voinţei de loialitate, ceea ce sporeşte îndrăznirea…
Domnule Preşedinte,
În precedenta scrisoare vă rugam să cugetaţi la ale celor de trebuinţă pentru iertarea păcatelor unei guvernări cu care această ţară de oameni nu a fost pregătită a trăi…
Când zgomotul, dar mai ales furia de dincoace de gardul palatului Cotroceni vor începe a se estompa, ar fi de dorit, domnule Preşedinte, să scoateţi toţi praporii adevărului la iveală!
Sunt convins de faptul că dumneavoastră vă stau la dispoziţie informaţii ce sunt ascunse printre filele istoriei ultimilor 70 de ani, o istorie pe cât de reală pe atât de secretă, întrucât detaliile-i au fost şi încă-i sunt ascunse cunoaşterii colective!
Ordinul de secretizare a fost voinţa partidului unic pe care şcoala românească a gătake a seat să nu îl încalce şi astfel, patria de oameni a rămas –precum o arată manualele de istorie, mormintele şi memorialele, o patrie a victimelor…
Domnule Preşedinte!
Faptul că excelenţa voastră, adresându-vă soborului, comunităţii, aţi opinat despre Rege, afirmând trădarea Casei Regale a României, cred că merită mai ales intervenţia Academiei de Istorie şi nu a unor voluntari ai patriotismului de ocazie –alergând bezmetici când pe stânga, când pe dreapta, precum o face de ani de zile, acest Sorin Ilieşiu, care nu are nici competenţă juridică, nici ethicală, a se pronunţa în legătură cu autorul unui act de trădare, în speţă Regele Mihai!
Excelenţă!
Aducând vorba despre culpă –chiar dacă nu aveţi talentul, sau profesionalismul exegetului, iar stilul vă trădează a fi un om realmente comun, dar plin de curaj –uneori, arogant, rece şi culpabil alteori, trebuie să admiteţi –domnule Traian Băsescu, faptul că statul de drept conferă exclusiv Justiţiei autoritatea de a se pronunţa şi pedepsi culpa.
Spovedania voastră, excelenţă, ar trebui să primenească nu doar sufletul lui Traian Băsescu, dar şi inima care bate în fiecare din cetăţeanul acestei patrii, căci nu poţi a te lăsa rob păcatului –fie şi al necunoaşterii, la nesfârşit.
Scoate-ţi aşadar, icoanele adevărului la iveală!
Cronologic –după 1947, prima stricăciune –consemnată de acordurile şi tratatele internaţionale care i-au urmat, a fost aceea că prin abdicare republica a luat locul monarhiei!
După plecarea Regelui un duh perfid sosind a început să zgâlţâie, şi mai apoi a dărâmat valori şi Iuda s-a plimbat nestingherit între oameni, a spoliat, a uzurpat, intelectuali în moarte i-a împăturit!
Patria de lut a sfâşiat-o şi viitorul l-a prădat!
Nemulţumite, mamele au început a naşte alţi bărbaţi şi copii, femei şi intelectuali, elite, dar nimeni nu a reuşit –precum Moise şi poporul său, să schimbe felul propriu de a gândi al celor ce mai bine de 40 de ani am rătăcit, în bejenia „epocii de aur”!
Domnule Traian Băsescu!
Şi Regele este un om.
Oricine ar fi el, de la noi sau de oriunde, atât în situaţiile limită, cât şi în situaţiile comune, este un om, dar, nu este un om comun, căci monarhul, este unsul lui Dumnezeu!
Dacă Excelenţa voastră, Iliescu, Constantinescu, Mareşalul, sau Căpitanul, omul comun îşi poate lua modele dintre semeni şi trebuie să-i şi ia, Regele, nu are decât o alternativă.
Una singură: pe Fiul lui Dumnezeu!
Responabilitatea unui united states lui Dumnezeu merge pana la sacrificiul suprem, a daruirii vietii asa cum a facut-o Isus Cristos -Fiul lui Dumnezeu!
Preţul de a fi rege echivaleaza cu pretul vietii!
Din această perspectivă, românii avem deja un variation de stăpân al inimilor, o Majestate…
Numele său este Constantin Brâncoveanu!
De la el citire: a nu-ţi părăsi credinţa, patria de pământ, nici chiar în ruptul capului!
Iar, dacă nici propria by the use ofţă nu este suficientă pentru a îndupleca vrăjmaşul, fie chiar şi viaţa copiilor şi a întregii familii!
Domnule Preşedinte,
Traian Băsescu!
Faţă de această patrie de oameni ce a urmat martiriului lui Constantin Brâncoveanu aveţi o răspundere incomparabil mai mare decât faţă de a câtorva marinari aflaţi pe o corabie!
Aveţi obligaţia să garantaţi -prin igiena unui stat răspunzător faţă de cetăţenii loiali acestuia, că duhul perfid care răstoarnă valori şi perverteşte limbajul şi degradează by way ofţa cotidiană, că Iuda trebuie să înceteze a se mai plimba nestingherit printre români!
Numai astfel, noi, românii vom scăpa de această cumplită suferinţă care face să ne suportăm atât de greu unii pe alţii!
Dacă prin abdicare Mihai I al României a plecat afară din mintea şi sufletul românilor, dacă intelectualitatea acestei patrii nu s-a putut impune în faţa clasei conducătoare, şi toate acestea sunt o vină, povara ei să nu ne calce în picioare ci, dimpotrivă să ne emancipeze caracterul, căci dreapta măsură asupra ceea ce este dreapta socoteală despre tine însăţi este să nu te renegi şi să aştepţi adevărul din gura celor care sunt în fruntea ţării!
Mircea Şerban,
Jurnalist independent
Bucureşti – Vişeuropean de Sus,
02 iulie 2011
PS.
Fost suveran al României -între 20 iulie 1927 și eight iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947, Mihai I a anunţat opinia publică internaţională printr-un file ce conţine trei articole, despre întreruperea tuturor legăturilor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern, şi renunţarea definitivă la numele de „Casa de Hohenzollern-Sigmaringen”.
Deşi fostul suveran a comentat şi a motivat decizia luată, nu se ştie care au fost cauzele reale ce au condus la acest deznodământ.
Consecinţa juridică a acestei noi abdicări –din perspectiva legilor funciare în vigoare, se stinge după decesul pământesc al fostului suveran.
Pe de altă parte, Mihai I a exprimat –în timpul ultimei vizite la Moscova, regretele sale pentru atacarea şi ocuparea de către armata română a Uniunii Sovietice!
PPS.
Publicaţia „Glasul Maramureşului” a primit spre publicare un text, intitulat „Scrisoare deschisa 2 -Preşedintelui României, Dlui. Traian Băsescu”. Nu am fost întrebat dacă textul poate fi „scurtat”.
Nu aşi fi acceptat publicarea textului intr-o typeă prescurtată!
Cu toate acestea, textul a fost cenzurat, unilateral!
REDACŢIA GLASUL MARAMUREŞULUI A CENZURAT NU NUMAI TEXTUL DE PRESĂ, DAR SI LIBERTATEA DE EXPRESIE!
NU EXISTĂ NICI UN ARGUMENT CARE SA PLEDEZE ÎN FAVOAREA CENZURII!
Îmi exprim stupefacţia şi indignarea si anunţ pe această cale pe redactorul şef Dorin ŞTEF că îl voi acţiona în judecată.
ALĂTURI DE GAZETA DE MARAMUREŞ, GLASUL MARAMUREŞULUI ADUCEŢI RUŞINE PRESEI SCRISE!
Mircea ŞERBAN,
Vişeu de Sus, 07. 07. 2001