Muc cel mic…

…şi spune Adi Chiş, că “Vişeul are nevoie de profesionalism.”
Este adevărat că şi localităţile, pitice sau metropole, pot fi considerate fiinţe –căci pulsează şi au ritm, dar nu pot fi personificate încât să îşi revendice sau, să li se revendice, profesionalismul!
O expresie idioată, precum cea exprimată de Muc cel mic al “independenţilor” din PNL Vişecu de Sus, are însă miezul său de adevăr şi’m să încerc să îl aduc într-un registru al vederii colective.
Într-una din serile trecute m-a şocat o frază dintr-un movie american, care spunea următoarele: …”dacă nu poţi să oferi iubire oamenilor, atunci dă-le speranţe, dar dacă nici asta nu îţi este la îndemână atunci, pune-i la muncă!”
Cu excepţia lui Constantin Brâncoveanu, aproape nimeni nu a dăruit iubire neamului românesc!
rare au fost momentele şi cu adevărat istorice când, neamului românesc i-au fost dăruite speranţe.
De mai bine de 66 de ani poporul român este condamnat la muncă silnică!

(https://www.youtube.com/watch?v=KrMjSGHA_D8&characteristic=relmfu,
http://www.piatauniversitatii.com)

De-a lungul ultimelor secole s-a încercat alduirea, înnobilarea prin altoi, a neamului românesc însă, pe rând, otomanii, habsburgii, comuniştii şi mai nou, capitalismul barbar au zădărnicit efortul de a obţine un arbore fructifer şi plin de rod.
Eminescu a doftoricit toate patologiile societăţii –pe care Caragiale a ironizat-o pe bună dreptate, oferind prin literatura-i gazetărească întreaga posologie de urmat pentru o eventuală însănătoşire, dar nici până azi nu există un martor, sau avocat, care să pledeze şi să probeze, că societatea românească s-a vindecat.
Dimpotrivă, hemoragia din 1989 a sleit, aproape, toată fiinţa românească, iar mutantul acestui stat ne sluţeşte chipul şi fiinţa socială!
Cu alte cuvinte (al căror înţeles era invocat în interviul lui Adi Chiş –candidat independent, dar membru PNL, la primăria Vişeu de Sus), oraşul nu poate fi administrat aşa cum a fost de Vasile Ciolpan!
Adică, într-un dispreţ total faţă de cetăţeni şi contribuabili, care abia îşi mai pot lua pulsul, prin eludarea legii şi acoperirea fapelor penale cu concursul celor plătiţi să apere ordinea de drept, dar –mai ales!, într-un prelung somn al raţiunii în care s-a cufundat omul solemn, cei care personifică autoritatea locală şi naţională, în lipsa de acţiune pe care o demonstrează cei care la 10 iunie nu cred să dea năvală urnelor de vot!
“Nu este, desigur, întâmplător că materialismul dialectic reprezintă concepţia filozofică a proletariatului, o clasă în ascensiune, care, în munca sa creatoare de noi aşezări sociale, de noi valori cultural şi morale, nu poate păşi înainte decât având încrederea şi certitudinea pe care i-o dă propria lui filosofie.”
Devine realitate contondentă nu numai la Vişeuropean de Sus ci, chiar în toată ţara, întâlnirea cu urmaşii celor la care făcea referire, în 1946, Lucreţiu Pătrăşcanu, autorul citatului de mai sus, cărora le este ruşine de originea comunistă, dar nu le este jenă de inepţiile cu care caută să prostească lumea!
Pentru ocuparea locurilor din faţă în administraţiile locale sunt palpabili oameni cu o modestă pregătire de specialitate în speţa pentru care se luptă, care deşi reprezintă doctrine ale partidelor care-i girează, nu au percentde cultură politică şi perorează populist, iar pentru un străin –dar cunoscător al limbii române, ceea ce îi este dat să citească sau să audă în aceste zile, această Românie i-ar stârni şi lui… lehamitea!
Vreau să îmi atenţionez concitadinii, atât pe cei care vor merge la urne, dar mai ales pe cei care –destinul, sau ambiţia şi profesionalismul, sau şi una şi alta, i-au adus în postura de puternici oameni de afaceri, să nu stea de-oparte!
Indiferent cine va câştiga competiţia pentru ocuparea funţiei de primar, acea persoană are nevoie de sprijinul tuturor agenţilor economici din oraş -şi vice versa!
Nu numai viitorul primar, ci întreg oraşul are stringentă nevoie de surse şi resurse de capital, pe care tocmai cei miliardari din Vişeuropean de Sus trebuie şi sunt chiar chemaţi să îl identifice, întrucât tocmai aceştia sunt cei în contact cotidian cu obârşia bunăstării materiale, banul!
De aceea, Vasile Coman –“Vărzaru”, Ioan Tomoioagă –“Boacă”, Sorin Vlad –“Termopan”, Adrian Filip –“Buhaiu”, trebuie aduşi în faţa opiniei publice locale, chestionaţi şi siliţi să ia atutudine comună faţă de o singură persoană capabilă să conceapă un software de dezvoltare şi integrare a oraşului Vişeu de Sus, oraş a cărui identitate –în ciuda evidenţelor, este estompată, iar resura de capital autohton să fie pusă cu generozitate la baza unor investiţii stringente pentru ca viitorul acestei localităţi să poată fi previzibil!
Afirm cu convingere, că viitorul primar va fi desemnat în persoana acelui candidat, care va reuşi să-i convingă –în primul rând, pe miliardarii locului care să spună cu voce clară: -“Suntem gata să finanţăm o parte din programul de guvernare propus de domnul X”!
Iar acea persoană, trebuie să înţeleagă că, ceea ce Muc cel mic a exprimat atât de tamp în propoziţia citată la început, are următorul înţeles: … oraşul Vişeuropean de Sus are nevoie de un primar şi o administraţie care să ofere fiecărui locuitor, iubire, speranţe şi… locuri de muncă!